ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2100/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 200/F din

23 septembrie 2003, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul M.S., în

contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Covasna și a anulat hotărârea nr. 271

din 14 noiembrie 2002, emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să emită o nouă

hotărâre prin care să se constate că perioada 20 iulie 1951 - 20 iulie 1954 se

încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut că reclamantul a făcut dovada în

condițiile art. 6 alin. (2) din lege, respectiv prin livretul său militar, că a

efectuat stagiul militar în detașamente de muncă, nefiind instruit.

A mai reținut instanța că,

întrucât nu se contestă prestarea muncii pe durata stagiului militar într-un

detașament organizat în acest scop, nu există motive pentru a excepta pe

reclamant, de la recunoașterea drepturilor prevăzute de lege.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Covasna, în temeiul motivelor de

casare prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 și art. 304

1

C. proc. civ.,

invocând aplicarea greșită a legii, în sensul că, în cauză, reclamantul nu a

făcut dovada efectuării stagiului militar, potrivit dispozițiilor art. 1 din

Legea nr. 309/2002, respectiv, în detașamente de muncă din cadrul Direcției

Generale a Serviciului Muncii.

Prin întâmpinarea la recurs,

formulată de M.V., soția supraviețuitoare a intimatului-reclamant, decedat la

21 iulie 2004, aceasta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de

moștenitor legal.

Recursul este fondat.

Potrivit art. 1 din Legea nr.

309/2002 beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetățean român,

care a efectuat stagiul militar, în detașamente de muncă din cadrul Direcției

Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.

În raport cu dispozițiile

legale menționate, Curtea constată că datele din livretul militar al reclamantului,

cu privire la locul unde s-a executat serviciul militar, nu sunt suficiente

pentru a se stabili dacă a fost sau nu, detașament de muncă aparținând

Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Ca atare, se impune

completarea probelor produse în cauză, cu actele oficiale prevăzute de lege,

instanța urmând ca, în temeiul dispozițiilor art. 129 alin. (4) și (5) C. proc.

civ., să administreze probele admisibile pe care le va considera utile

soluționării cauzei.

Așa fiind, se va admite

recursul și se va casa sentința atacată, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare,

aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Casa Județeană de Pensii Covasna împotriva sentinței civile nr. 200/F din 23

septembrie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează sentința, cu

trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceiași instanță.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 martie 2005.