ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1109/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

10 octombrie 2003, reclamantele Ț.A. și B.M. au chemat în judecată Primăria municipiului

Piatra Neamț, SC P. SA Piatra Neamț și Ministerul Agriculturii, Alimentației și

Pădurilor, solicitând restituirea suprafeței de 450 mp teren, situat în municipiul

Piatra Neamț, precum și anularea certificatului de atestare a dreptului de

proprietate seria M.07 nr. 0458 din 13 mai 1995, emis în favoarea SC P. SA,

pentru aceeași suprafață.

Prin sentința civilă nr. 307

din 28 octombrie 2002, Tribunalul Neamț a disjuns cererea privind anularea

certificatului de atestare și a dispus trimiterea cauzei, spre competentă

soluționare, Curții de Apel Bacău.

Prin aceeași sentință s-a

dispus suspendarea judecării cererii de restituire, formulată în condițiile

Legii nr. 10/2001.

Învestită cu soluționarea

cererii de anulare a certificatului de atestare seria M.07 nr. 0458/2003,

Curtea de Apel Bacău a respins-o, reținând că actul a cărui anulare s-a

solicitat, a fost emis cu respectarea procedurii și condițiilor impuse de H.G. nr.

834/1991.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recurs, reclamantele Ț.A. și B.M., care au arătat că în urma

exproprierii, terenul în litigiu a devenit proprietate publică de stat,

situație în care nu mai putea face obiectul atestării în proprietatea unei

persoane juridice.

Recursul este fondat și

urmează a fi admis pentru următoarele considerente:

Prin soluția pronunțată,

Curtea de Apel Bacău a respins acțiunea, fără a înfățișa, însă, motivele de

fapt și de drept pe care s-a întemeiat, încălcând, astfel, dispozițiile art. 261

alin. (1) C. proc. civ.

Mai mult, deși în raport cu

obiectul cauzei, instanța avea obligația să verifice dacă certificatul de

atestare a fost emis cu respectarea condițiilor prevăzute de H.G. nr. 834/1991,

prin considerentele hotărârii s-au formulat aprecieri în legătură cu

consecințele exproprierii terenului și natura juridică dobândită în urma

acestei operațiuni, străine de fapt de obiectul cauzei.

În fine, deși sesizată în

condițiile Legii nr. 29/1990, Curtea de Apel Bacău nu s-a preocupat să verifice

legalitatea învestirii sub aspectul respectării termenului prevăzut de art. 5

din Legea nr. 29/1990, cât și al îndeplinirii procedurii administrative.

Astfel fiind și având în

vedere și împrejurarea că între timp, prin sentința civilă nr. 639 din 19

noiembrie 2004, Tribunalul Bacău a obligat SC P. SA, să restituie reclamantelor,

în proprietate, suprafața de 450 mp teren, se apreciază că se impune admiterea

recursului declarat de reclamante, casarea sentinței Curții de Apel Bacău și

trimiterea cauzei, spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

B.M. și Ț.A. împotriva sentinței civile nr. 116 din 9 septembrie 2003, a Curții

de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și

trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 februarie 2005.