ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1148/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1148/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 12
februarie 2004, reclamanții T.A.I.V., T.I. și V.I., prin procurator G.T., au
chemat în judecată SC G. SA județul Neamț și Ministerul Agriculturii, Pădurilor
și Dezvoltării Rurale, solicitând anularea parțială a certificatului de
atestare a dreptului de proprietate nr. M 07/1897 din 22 septembrie 1997,
pentru suprafața de 20964 mp, situat în comuna Girov, județul Neamț.
În motivarea cererii, reclamanții au
susținut că terenul și construcțiile aferente au aparținut autorului lor, T.A.,
de la care au fost preluate abuziv de stat, iar în prezent, prin actul
administrativ contestat s-a menținut acest abuz.
Prin sentința civilă nr. 83 din 20
iunie 2005, Curtea de Apel Bacău a respins excepțiile de inadmisibilitate și
tardivitate a acțiunii formulate de pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor
și Dezvoltării Rurale și ca nefondată, acțiunea reclamanților.
S-a reținut că sub aspectul normelor
procedurale, reclamanții s-au conformat întocmai dispozițiilor Legii nr. 29/1990.
Pe fondul cauzei, s-a apreciat, însă,
că nu s-a făcut dovada vreunei cauze de nulitate a certificatului de atestare,
terenul în litigiu fiind preluat de stat pe baza unui titlu valabil și dat
ulterior în administrare SC G. SA, fostă I.A.S. Girov.
Împotriva acestei sentințe au
declarat recurs, reclamanții, care au susținut în esență că terenul a intrat
abuziv în proprietatea statului și ulterior, a societății pârâte.
Recursul nu este fondat.
Solicitând anularea certificatului
de atestare M 07/1897/1997, reclamanții au invocat dreptul de proprietate al
autorului lor, fără să probeze cu un titlu valabil, dreptul lor personal și
fără să indice o cauză de nulitate, așa cum, de altfel, corect s-a reținut și
de către instanța fondului.
Atât expertiza tehnică efectuată în
cauză, cât și actele depuse au confirmat că terenul în discuție cu
construcțiile aferente care au aparținut autorului reclamanților, a fost
preluat de stat în temeiul Decretului nr. 83/1949 și date în administrare
I.A.S. Girov, devenit ulterior SC G. SA care, în condițiile Legii nr. 15/1990, art.
20, și l-a înscris în patrimoniu cu titlul de proprietate.
Or, potrivit prevederilor Legii nr. 834/1991,
eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenurilor este condiționată de faptul deținerii în folosință a terenurilor
aflate în patrimoniul societății comerciale cu capital de stat la data
înființării acestora, în măsura în care le sunt necesare desfășurării activității
conform obiectului de activitate.
Astfel fiind, este evident că
certificatul emis în favoarea SC G. SA s-a făcut cu respectarea întocmai a
cerințelor impuse de Legea nr. 834/1991, ceea ce, însă, nu împiedică dreptul
reclamanților de a uza de dreptul pentru constatarea și eventual valorificarea
drepturilor lor.
Văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanții T.A.I.V., T.I. și V.I., împotriva sentinței civile nr. 83 din 20
iunie 2005 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 5 aprilie 2006.