ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5974/2010

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

La data de 11 iulie 2006, reclamanta C.S. a chemat în

judecată pe pârâții Primăria Izvorul Bîrzii, Consiliul local

Izvorul Bîrzii și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice,

pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se înlăture

măsura exproprierii dispusă prin Decretul nr. 11/1987 cu privire la

imobilul construcție situat în comuna Izvorul Bîrzii, sat Halânga,

Județul Mehedinți.

Motivându-și acțiunea a

arătat că, în fapt tatăl său L.A. a avut în proprietate un

teren situat în Comuna Izvoru Bîrzii, sat Halânga, pentru care i s-a

reconstituit dreptul de proprietate conform titlului din 15 martie  2005.

După decesul tatălui

său au rămas ca moștenitori aceasta și fratele ei L.C..

Prin decretul de expropriere din 1987

a fost expropriat imobilul în litigiu, expropriere menționată pe

numele fratelui acesteia L.C., așa cum rezultă din adresa din 12

decembrie 2005 emisă de SC S. SA.

De la data exproprierii nu a fost

deposedat de teren și nici de construcție astfel încât exproprierea

nu și-a atins scopul.

După apariția Legii nr. 18/1991,

împreună cu fratele său au formulat cereri pentru reconstituirea

dreptului de proprietate, în care sens a fost emis titlul menționat.

Că, solicitând Oficiului de

Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți intabularea

dreptului de proprietate asupra terenului și construcției, cererea i-a

fost respinsă întrucât nu este proprietara construcției.

Prin întâmpinare, pârâta

Primăria comunei Izvoru Bîrzii - Consiliul local a invocat excepția

lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local susținând

că această instituție nu are nici un fel de atribuții în

materie de expropriere.

În ceea ce privește

poziția procesuală a Primăriei comunei Izvoru Bîrzii a

susținut că aceasta are atribuții în materie însă, cu

privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, întrucât

așa cum rezultă din adeverința din 2002 emisă de SC S. SA

Drobeta Turnu Severin, reclamanta a primit cu titlu de despăgubiri o

sumă de bani, reprezentând contravaloarea construcției expropriate.

Și pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Mehedinți, a invocat excepția

lipsei calității procesuale pasive, iar cu privire la fondul

acțiunii, nu se opune admisibilității însă reclamanta

trebuie să înapoieze în condițiile legii, despăgubirea

încasată.

S-a dispus introducerea în cauză,

în calitate de pârâți a Consiliului Județean Mehedinți și a

Prefecturii Mehedinți.

Prin sentința civilă nr. 320

din 4 iunie 2007 a Tribunalului Mehedinți, secția civilă, a fost

admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâtului Consiliul Local Izvorul Bîrzii, a respins excepția lipsei

calității procesuale pasive invocată de Ministerul

Finanțelor, a admis acțiunea formulată de reclamanta C.S. în

contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și

Primăria Izvorul Bîrzii și în consecință: a înlăturat

măsura exproprierii construcțiilor casă cu două camere,

antreu și bucătărie, o singură încăpere, situate în

intravilanul localității Halânga, din titlul de proprietate din 15

martie 2005, construcții ce au făcut obiectul decretului de

expropriere nr. 11/1997 și a constatat că aceste construcții

aparțin reclamantei.

A respins acțiunea

formulată de reclamantă împotriva Consiliului Local Izvorul Bîrzii,

Consiliul Județean Mehedinți și Prefectura Mehedinți pentru

lipsa calității procesuale pasive.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că reclamanta este unica

moștenitoare a fratelui său L.C. de la care s-a expropriat imobilele

din litigiu și nu au ieșit niciodată din posesia foștilor

proprietari și pentru care s-a primit o despăgubire de 35.000 lei.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin

D.G.F.P. Mehedinți, criticând-o întrucât în mod greșit a fost

respinsă excepția lipsei calității sale procesuale pasive,

deoarece exproprierea s-a făcut prin organismele desemnate de Guvernul

României, că instanța nu a depus toate diligențele pentru a se

putea determina poziția procesuală a Prefecturii Mehedinți

și a Consiliului Județean Mehedinți, că motivarea

hotărârii cu privire la fondul cauzei nu este clară și nu a

manifestat rol activ în sensul de a se verifica dacă expropriatul a

obținut în compensare un alt teren și pentru că nu s-a dispus

restituirea despăgubirilor primite în condițiile legii.

Curtea de Apel Craiova, secția

civilă, prin decizia nr. 829 din 25 octombrie 2007 a respins ca nefondat

apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice

reprezentat de D.G.F.P. Mehedinți – Drobeta Turnu Severin împotriva

sentinței civile nr. 320 din 4 iunie 2007 pronunțată de

Tribunalul Mehedinți, reținând următoarele considerente:

În actuala reglementare a Legii nr. 33/1994

calitatea de expropriator o au Guvernul României și Consiliile Locale

însă în speță exproprierea s-a făcut printr-un decret emis

de Președintele Statului expropriator fiind Statul Român, care nu poate fi

reprezentat decât de Ministerul Finanțelor Publice, conform art. 25 din

Decretul nr. 31/1954.

Întrucât bunurile imobile

expropriate, nu au ieșit din posesia reclamantei și a fratelui

acesteia, scopul exproprierii nu s-a realizat fiind incidente dispozițiile

art. 35 din Legea nr. 33/1994.

A mai reținut instanța de

apel că despăgubirea primită trebuie restituită, însă

apelanta nu a formulat o astfel de cerere, astfel încât o poate solicita pe

calea unei acțiuni separate.

În ceea ce privește lipsa de

rol activ a primei instanțe pentru a constata dacă reclamanta și

defunctul său frate au beneficiat de un alt teren în compensare curtea a

respins acest motiv reținând că atâta timp cât exproprierea nu și-a

atins scopul iar reclamantei și fratelui acesteia li s-a reconstituit

dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu se prezumă că

aceștia nu au beneficiat de o altă suprafață de teren.

Împotriva acestei din urmă

hotărâri a declarat recurs Statul Român, prin Ministerul Finanțelor

Publice – D.G.F.P. Mehedinți, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ. în dezvoltarea căruia a susținut următoarele

critici.

În mod greșit, instanțele

nu au dat eficiență dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994

referitoare la restituirea despăgubirilor primite ca urmare a exproprierii

imobilului din litigiu, recurentul nefiind obligat la formarea unei cereri în

acest sens.

O altă critică se

referă la lipsa de rol activ a primei instanțe de a stabili dacă

intimata reclamantă și defunctul său frate au beneficiat în

compensare de o altă suprafață de teren urmare a exproprierii.

Față de cele arătate,

recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârilor în

sensul obligării reclamantei la restituirea despăgubirilor și a

altor compensații.

La data de 13 noiembrie 2008, C.E. a

depus copia certificatului de deces eliberat de Primăria Comunei Șimian,

din care rezultă decesul numitei C.S. ulterior fiind introduși în

cauză numiții C.E., I.G. și C.M. în calitate de moștenitori

ai defunctei C.S.

Examinând hotărârea

atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată

că recursul declarat în cauză nu este întemeiat pentru considerentele

ce vor fi arătate în continuare.

Premergător Legii nr. 10/2001

restituirea imobilelor expropriate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie

1989 a fost guvernată de dreptul comun în materia exproprierii, fondat pe

dispozițiile Legii nr. 33/1994.

Prin urmare, în raport cu Legea nr. 33/1994,

cadrul juridic general în materia exproprierii, Legea nr. 10/2001, este o lege

specială, fiind de imediată aplicare.

În acest context, după intrarea

în vigoare a Legii nr. 10/2001, acțiunile având ca temei dispozițiile

Legii nr. 33/1994 nu mai sunt admisibile.

În speță, acțiunea a

fost formulată la data de 11 iulie 2006, însă recurentul-pârât nu a

criticat hotărârea nici în apel și nici în recurs sub aspectul

admisibilității sale.

Ca urmare, critica

recurentului-pârât sub aspectul lipsei de rol activ a instanței de fond în

ceea ce privește acordarea unui alt teren în compensare defunctei

reclamante și fratelui acesteia este nefondată cât timp din probele

administrate a rezultat că li s-a reconstituit dreptul de proprietate doar

pentru suprafața cuprinsă în titlul de proprietate din 15 martie  2005.

Pe de altă parte, Primăria

Izvorul Bîrzii a avut calitatea de pârâtă astfel că putea produce

dovezi sub aspectul criticat.

Nefondată este și critica

vizând neacordarea despăgubirilor primite de reclamantă ca urmare a

exproprierii deoarece, corect instanța de apel a constatat că

reclamantul-pârât nu a formulat o astfel de cerere.

Pe de altă parte,

recurentul-pârât își poate valorifica pretențiile sale pe calea unei

acțiuni separate.

Așa fiind în temeiul art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin

Direcția Generală a Finanțelor Publice, a Județului

Mehedinți împotriva deciziei civile nr. 829 din 25 octombrie 2007 a

Curții de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2010.