ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1800/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1800/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei. Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României

Prin Hotărârea nr. 25 din 27 mai 2010, dată

în temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006 privind

instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și

completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare,

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a respins, ca

nefondată, contestația formulată de R.S., în calitate de reprezentant legal al

Asociației „Ț.", cu consecința menținerii Hotărârii Băncii Naționale a

României nr. 9 din 22 martie 2010, prin care s-a dispus respingerea cererii de

autorizare a Cooperativei de Credit și Garantare „A.Ț.".

Pentru a hotărî

astfel, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a reținut

următoarele:

Prin cererea

înregistrată la Banca Națională a României cu nr. 28590 din 02 decembrie 2009,

Asociația „Ț.", prin R.S., în calitate de împuternicit, a solicitat

autorizarea Cooperativei de Credit și Garantare „A.Ț.", cu sediul în

comuna Mătăsaru, satul Tețcoiu, jud. Dâmbovița, atașând contestației Adresa

Băncii Naționale a României din 21 aprilie 2010 și hotărârea contestată.

În susținerea cererii

se arată că aceasta este întemeiată pe dispozițiile „art. 58 și 59 din

Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007 privind autorizarea

instituțiilor de credit, persoane juridice române și sucursalelor din România

ale instituțiilor de credit din state terțe" și că au fost anexate următoarele

documente: proiectul actului constitutiv; actul constitutiv și statutul

Asociației „Ț."; încheierea Judecătoriei Găiești privind înscrierea

Asociației „Ț." în Registrul asociațiilor și fundațiilor; certificatul de

înscriere a Asociației „Ț." în registrul special; autorizația de

funcționare eliberată de Inspectoratul Teritorial de Muncă al județului

Dâmbovița; Avizul Guvernului României - Autoritatea Națională pentru Rromi din

25 mai 2005 prin care asociația este declarată de utilitate publică; certificat

de înregistrare fiscală; Adeverința din 24 martie 2004 eliberată de A.N.P.C.,

Direcția pentru metale prețioase și pietre prețioase privind autorizarea

Asociației „Ț." pentru intermedierea de operațiuni cu monede din metale

prețioase și aliaje ale acestora, ca activitate permanentă; raport de expertiză

tehnică privind stabilirea valorii monedelor, aurului și argintului deținut de

Asociația „Ț." la nivelul anului 2000.

În activitatea de

instrumentare a cauzei s-a constat faptul că, dintre documentele enumerate în

cererea de autorizare a fost anexat cererii doar proiectul actului constitutiv.

Prin Adresa din 18 decembrie 2009, Direcția Reglementare și Autorizare a

comunicat reprezentantului Asociației „Ț.", punctual, deficiențele de fond

și de formă ale cererii de autorizare, față de dispozițiile imperative ale art.

336 și urm. din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea

capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 22/2007, cu

modificările și completările următoare, cum ar fi:

- organizațiile

cooperatiste de credit, persoane juridice române, se pot organiza și funcționa

doar sub forma cooperativelor de credit și a casei centrale la care acestea

sunt afiliate; afilierea la o casă centrală este obligatorie; o casă centrală

se constituie prin asocierea a cel puțin 30 de cooperative de credit fondatoare

(potrivit dispozițiilor art. 336, art. 369 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006);

- cooperativele de

credit care se constituie și se afiliază la o casă centrală deja autorizată pot

fi autorizate de către Banca Națională a României numai pe baza acordului de

afiliere acordat de respectiva casă centrală, caz în care cererea de autorizare

este formulată de către casa centrală, fiind însoțită de documentația prevăzută

la art. 53 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007 privind

autorizarea instituțiilor de credit, persoane juridice române și a sucursalelor

din România ale instituțiilor de credit din state terțe (potrivit dispozițiilor

art. 338 din O.U.G. nr. 99/2006);

- cooperativele de

credit care se constituie simultan cu casa centrală se autorizează în mod

colectiv, documentația fiind cea expres prevăzută la art. 57 - 59 din

Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007;

- cererea de

autorizare se referă la o singură cooperativă de credit, contrar prevederilor

din anexa nr. 7 și nr. 7a) la Regulamentul Băncii Naționale a României nr.

11/2007;

- cererea nu este

semnată de persoana/persoanele împuternicite prin procură sau delegație

avocațială, la nivelul fiecărei cooperative de credit, de membrii cooperatori

fondatori, contrar prevederilor art. 57 alin. (2) din Regulamentul Băncii

Naționale a României nr. 11/2007;

- pentru

cooperativele de credit ce trebuie să se constituie simultan cu casa centrală

nu au fost transmise: angajamentul de afiliere, sub semnătura persoanelor

nominalizate să exercite responsabilități de administrare și/sau conducere a

cooperativei de credit; procura semnată de membrii cooperatori ai

cooperativelor fondatoare privind reprezentantul ales în relația cu Banca

Națională a României (conform dispozițiilor art. 57 alin. (2) din Regulamentul

Băncii Naționale a României nr. 11/2007); proiectul actului constitutiv; lista

cuprinzând membrii cooperatori; indicarea razei teritoriale de operare a

cooperativei de credit, cu specificarea vecinătăților; identitatea persoanelor

desemnate să exercite responsabilități de administrare și/sau conducere a

cooperativei de credit însoțită de chestionar, certificatul de cazier judiciar,

curriculum vitae, declarație pe proprie răspundere privind incompatibilitatea;

- pentru casa

centrală nu a fost transmisă documentația legală (conform dispozițiilor art. 59

din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 11/2007): proiectul actului

constitutiv; lista cooperativelor de credit ce se vor afilia; lista persoanelor

nominalizate să asigure responsabilități de administrare și/sau conducere a

cooperativei de credit, precum și copie a actului de identitate, curriculum

vitae, certificat de cazier judiciar, chestionarul - anexa nr. 4 semnat și

datat de persoana chestionată, declarație pe proprie răspundere; proiectul

actului constitutiv-cadru; planul de activitate însușit de persoanele desemnate

să exercite iresponsabilități de administrare și/sau conducere în calitate de

administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere sau ai

directoratului casei centrale.

Prin aceeași adresă,

Direcția Reglementare și Autorizare a recomandat reanalizarea proiectului

propus, cu menționarea termenului legal în care trebuie remisă spre analiză

documentația completă în susținerea cererii de autorizare, în conformitate cu

dispozițiile imperative ale art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006. Cu toate

acestea, nu s-a primit niciun răspuns și nu a fost depus nici un document în completarea

cererii de autorizare inițial formulate. Prin urmare, Consiliul de

administrație al Băncii Naționale a României a reținut că afirmația

contestatorului, cum că lipsurile cererii nu sunt reale, este neîntemeiată.

Potrivit

dispozițiilor art. 33 din O.U.G. nr. 99/2006: „(1) Banca Națională a României

hotărăște cu privire la o cerere de autorizare a unei instituții de credit, în

sensul acordării aprobării de constituire a instituției de credit sau al

respingerii cererii, în termen de 4 luni de la data primirii cererii de

autorizare însoțite de documentația stabilită potrivit prevederilor art. 10

alin (2).

(2) În termen de 5

zile lucrătoare de la primirea cererii Banca Națională a României comunică

titularului, dacă este cazul, documentele care nu au fost prezentate conform

alin. (1), în vederea depunerii de îndată a acestora."

Față de momentul

înregistrării cererii, 2 decembrie 2009, termenul de 4 luni prevăzut pentru

instrumentarea cauzei se împlinea la data de 2 aprilie 2010, termen în care

Banca Națională a României trebuia să se pronunțe cu privire la cererea de

autorizare formulată. Având în vedere faptul că până la data de 22 martie 2010

nu a fost depus niciun alt document dintre cele solicitate expres atât prin

Scrisoarea din 18 decembrie 2009, cât și în urma discuției purtate la data de 2

februarie 2010, la sediul Băncii Naționale a României, între reprezentantul

asociației, R.S. și reprezentanții Direcției Reglementare și Autorizare,

cererea de autorizare a fost respinsă, în conformitate cu dispozițiile art. 38

alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 99/2006, întrucât „documentația prezentată

este incompletă ori nu este întocmită în conformitate cu dispozițiile legale în

materie". Cât privește susținerea contestatorului, în sensul că motivele

invocate în hotărârea atacată nu sunt aplicabile în speță deoarece Ț. (rromii)

au propriile legi, această apărare a fost înlăturată întrucât, potrivit

prevederilor art. 16 din Constituția României:

„(1) Cetățenii sunt

egali în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și fără

discriminări.

(2) Nimeni nu este

mai presus de lege”.

Pe de altă parte,

Constituția României a consacrat la art. 4 alin. (2) principiul unității

poporului și egalității între cetățeni, România fiind patria comună și

indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de

naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de

apartenență politică, de avere sau de origine socială. Prin urmare, într-un

stat unitar, toți cetățenii, indiferent de apartenență etnică, trebuie să

respecte și să se supună actelor normative în vigoare.

Totodată, așa-zisele

„legi" ale cetățenilor de origine rromă, în măsura în care acestea există,

au doar o valoare cutumiară (reprezintă obiceiuri, creații naturale, incluse în

tradiția comunității, arhetipuri culturale ce însoțesc viața socială), nu

îmbracă forma unor acte juridice, nu sunt legiferate instituțional, nefiind

adoptate de organul legiuitor consacrat prin Constituția țării, astfel încât

ele nu reprezenta izvor de drept. Față de toate aceste considerente, întrucât

în cauză nu au fost dovedite aspecte de natură a modifica situația de fapt ce a

stat la baza adoptării hotărârii, Consiliul de administrație al Băncii

Naționale a României a respins contestația, ca fiind nefondată, cu consecința

menținerii Hotărârii Băncii Naționale a României nr. 9 din 22 martie 2010 prin

care s-a dispus respingerea cererii de autorizare a Cooperativei de Credit și

Garantare „A.Ț.".

de Asociația „Ț.”

Împotriva Hotărârii

nr. 25 din 27 mai 2010 a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a

României, considerând-o netemeinică și nelegală, în temeiul prevederilor art.

275 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și

adecvarea capitalului, a declarat recurs R.S., în calitate de reprezentant al

Asociației „Ț.".

În memoriul de recurs

reprezentantul asociației a arătat că se impune anularea Hotărârii nr. 25 din

27 mai 2010 a Consiliului de conducere al Băncii Naționale a României care este

abuzivă întrucât ignoră faptul că Ț. au propriile legi și nu trebuie să se

supună Regulamentului Băncii Naționale a României.

formulate de Banca Națională a României

Prin întâmpinare,

intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În esență, intimata a

arătat că atât cererea de autorizare, cât și contestația administrativă au fost

respinse întrucât documentația prezentată a fost incompletă și, în pofida

solicitării exprese de atașare a unor înscrisuri, potrivit art. 336 și urm. din

O.U.G. nr. 99/2006, recurenta nu s-a conformat.

Înaltei Curți asupra recursului

Prin recursul de

față, exercitat în condițiile art. 275 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006,

recurenta Asociația „Ț.” formulează un unic motiv de nelegalitate a Hotărârii

nr. 25 din 27 mai 2010 a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a

României prin care i s-a respins contestația împotriva Hotărârii Băncii

Naționale a României nr. 9 din 22 martie 2010, de respingere a cererii de

autorizare a Cooperativei de Credit și Garantare „A.Ț.” și anume, ignorarea

legilor proprii ale acestei etnii.

Acest motiv, vădit

nefondat, a fost formulat și în etapa administrativă de contestare a Hotărârii

Băncii Naționale a României nr. 9 din 22 martie 2010, iar argumentele expuse de

intimată și prezentate la pct. 1 din decizie sunt însușite și de Înalta Curte.

Într-adevăr, în

România, toți cetățenii, indiferent de apartenența etnică, trebuie să se supună

cadrului normativ în vigoare, această concluzie reieșind din coroborarea

prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 și art. 4 alin. (2), reproduse

în cele ce preced.

De altfel susținerea

recurentei nu este adecvată și dintr-o altă perspectivă: cererea de autorizare

a Cooperativei de Credit și Garantare „A.Ț.”, înregistrată la Cabinetul Guvernatorului

Băncii Naționale a României sub nr. 1584 din 5 decembrie 2009 a fost

fundamentată tocmai pe dispozițiile art. 58 și 59 din Regulamentul Băncii

Naționale a României nr. 11/2007 privind autorizarea instituțiilor de credit, a

căror incidență este contestată de aceeași recurentă.

soluției instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse la pct. 4 din decizie, în temeiul art. 275 alin. (2) din O.U.G. nr.

99/2006 se va respinge recursul de față ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de R.S., în calitate de reprezentant al Asociației „Ț.", în

temeiul art. 275 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de

credit și adecvarea capitalului, împotriva Hotărârii nr. 25 din 27 mai 2010 a

Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 25 martie 2011.