ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 863/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 129 din 29 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. 272/35/CA/2009, s-a respins, ca nefondată, contestația formulată de reclamanta P.R.A. în contradictoriu cu pârâta C.S.R.U.I. care au aparținut C.R.R. împotriva deciziei nr. 1921 din 10 noiembrie 2008 emisă de pârâtă, fără cheltuieli. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că din actele dosarului rezultă că supraedificatul din C.F. X, P.R.A. este o construcție nouă astfel că față de dispozițiile legale arătate nu se poate dispune retrocedarea în natură ci doar acordarea de despăgubiri.

Împrejurarea că nu există autorizație de demolare sau de construire nu prezintă relevanță deoarece prevederile O.G. nr. 94/2000 se referă doar la construcțiile noi fără a distinge dacă acestea au fost sau nu construite în mod legal. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta P.R.A. criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate pentru următoarele considerente: - Prima instanță nu a desemnat că decizia contestată a fost emisă în condițiile în care nu s-a dovedit în vreun fel de către autoritățile locale competente faptul demolării vechii clădiri și a edificării unei construcții noi. - Pe terenul de 942 m.p. potrivit cărții funciare figura o construcție în care funcționa școala aparținând P.R.A., construcție care există astăzi pe teren, cu ocazia procedurii administrative nu s-a făcut dovada faptului că această construcție nu este identică cu cea veche preluată abuziv.

În drept, art. 304 pct. 7,8 C. proc. civ., intimata C.S.R.U.I. care au aparținut C.R.R. a formulat întâmpinare, a solicitat respingerea recursului. Înalta Curte, examinând cererea de recurs, constată că aceasta este nefondată. Astfel, se reține că instanța de fond în mod corect a constatat că din adresa P.C.L. nr. 5202 din 18 septembrie 2008 reiese că pe terenul cu nr. top 60 din C.F. nr. X se află căminul cultural al satului, care a fost construit în anul 1985, vechea clădire fiind demolată în anul 1983. De asemenea, s-a reținut și înscrisul reclamantei - recurente intitulat memoriu în care se arată că „în anul 1985 ambele clădiri au ajuns într-o stare degradabilă”. Cum reclamanta-recurentă nu a dorit să administreze proba cu expertiză construcții pentru a se stabili vechimea construcției în cauză, în mod corect s-a reținut de instanța de fond proba cu înscrisuri.

Față de cele arătate mai sus, în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, se va respinge recursul ca nefon dat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de P.R.A. împotriva sentinței civile nr. 129 din 29 iunie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2010.