ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 275/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 275/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Obiectul acțiunii.
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul
Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări
sociale, reclamantul C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul
Administrației și Internelor, să se constate faptul că pârâtul i-a oprit sume
de bani cu titlul de impozit din ajutorul bănesc acordat la momentul
pensionării sale din poliție, precum și obligarea pârâtului la restituirea
integrală a acestor sume, actualizate cu indicele de inflație și dobânzile
legale stabilite de normele BNR.
Hotărârea
Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări
sociale.
Prin încheierea de
ședință din 20 octombrie 2010, Tribunalul București a admis excepția necompetenței
funcționale și a înaintat dosarul spre competentă soluționare secției a IX-a
contencios administrativ și fiscal.
Hotărârea
Tribunalului București, secția a IX-a, contencios administrativ și fiscal
Prin Sentința nr.
1325 din 31 martie 2011, Tribunalul București a admis excepția necompetenței
materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța
această hotărâre tribunalul a reținut, în esență, că potrivit art. 10 din Legea
nr. 554/2004, actele administrative emise de autoritățile publice centrale se
soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale
curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
Hotărârea Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal
Prin Sentința nr.
6475 din 7 noiembrie 2011, Curtea de Apel București a admis excepția
necompetenței materiale a curții de apel și a declinat competența materială de
soluționare a cererii formulate de reclamantul C.M., în contradictoriu cu
pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, în favoarea Tribunalului
București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța
această sentință, Curtea de apel a reținut, în esență, că reclamantul pretinde
anumite drepturi sau o pretinsă încălcare a unor drepturi determinate de
raportul său de serviciu pe care l-a avut cu Inspectoratul de Poliție al
Județului Vrancea în perioada 1983 - 2008.
Prin urmare, Curtea de
apel a apreciat că argumentele instanței de declinare referitoare la
prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 și faptul că, în speță, se solicită
obligarea la plata unor drepturi izvorâte dintr-un raport de serviciu cu o
instituție centrală, sunt fără relevanță, întrucât raportul juridic dedus
judecății este strict determinat de rangul autorității parte în raportul de
serviciu.
Constatându-se ivirea
conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru
pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ.
II. Considerentele
Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte,
constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20, 21 și 22 C. proc. civ.,
urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei,
precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.
Conflictul de
competență ivit între Tribunalul București, secția a IX-a contencios
administrativ și fiscal și Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal se va rezolva în sensul stabilirii competenței de
soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.M. în contradictoriu cu pârâtul
Ministerul Administrației și Internelor, în favoarea Curții de Apel București,
pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte constată
că la data soluționării excepției de necompetență materială de către Curtea de
Apel București, instanța era învestită cu o cerere de chemare în judecată a
pârâtului Ministerul Administrației și Internelor, având ca obiect obligarea
pârâtului la restituirea integrală a sumelor de bani, oprite cu titlul de
impozit din ajutorul bănesc acordat la momentul pensionării sale din poliție.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 554/2004 a contenciosului administrativ „Litigiile privind actele
administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene,
precum și cele care privesc taxe și accesorii ale acestora de până la 500.000
RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele
privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice
centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii
vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se
soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale
curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Prin urmare, având în
vedere caracterul de autoritate publică centrală al pârâtului Ministerul Administrației
și Internelor, în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr.
554/2004 a contenciosului administrativ, competența de soluționare a cauzei
aparține curții de apel.
În consecință, Înalta
Curte constată că, în pricina de față, competența de soluționare în primă
instanță, revine Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe reclamantul pe reclamantul C.M. și pe
pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, în favoarea Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 20 ianuarie 2012.