ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5065/2012

Asupra conflictului

negativ de competență de față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin acțiunea înregistrată sub nr.

7429/3AS/2010, la data de 9 februarie 2010, pe rolul Tribunalului București,

secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanta L.M. a

chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Administrației și Internelor,

solicitând constatarea faptului că, în mod nelegal, pârâta i-a oprit sume de

bani cu titlul de impozit din ajutorul bănesc acordat la momentul pensionării

reclamantei din poliție și obligarea pârâtei la restituirea integrală a acestor

sume, actualizate cu indicele de inflație și dobânzile legale.

Prin întâmpinarea

depusă la data de 13 iulie 2010, pârâtul Ministerul Administrației și

Internelor a invocat excepția necompetenței Secției a VIII-a conflicte de muncă

și asigurări sociale a Tribunalului București, solicitând admiterea acesteia și

declinarea competenței de soluționare în favoarea Secției a IX-a contencios

administrativ și fiscal a Tribunalului București. De asemenea, a mai invocat și

excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și

Internelor și prescripției dreptului la acțiune, solicitând admiterea acestora

și respingerea acțiunii în consecință.

Tribunalului București

Prin Încheierea de

ședință de la data de 29 septembrie 2010, Tribunalul București, secția a VIII-a

conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția de necompetență

funcțională a Secției a VIII-a civilă și a dispus înaintarea cauzei având ca

obiect "acțiune în constatare" Secției a IX-a contencios

administrativ și fiscal a Tribunalului București, având în vedere Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 463 din 13 decembrie 2006, prin care

s-a aprobat înființarea Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal și

faptul că Tribunalul București, secția a VIII- a soluționează doar litigii în

materia conflictelor de munca și asigurărilor sociale.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios

administrativ și fiscal la data de 26 octombrie 2010 sub nr. 51608/3CA/2010.

Prin Sentința nr. 594

din 14 februarie 2012 Tribunalul București a admis excepția necompetenței

materiale și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în

favoarea Curții de Apel București.

Pentru a hotărî

astfel, tribunalul a reținut că pretențiile deduse judecății izvorăsc din

calitatea avută de reclamantă, de funcționar public cu statut special, fiind

aplicabile dispozițiile din Legea nr. 360/2002 și O.G. nr. 38/2003, sens în

care ajutorul bănesc se acordă pentru activitatea depusă, la momentul încetării

raportului de serviciu.

Dispozițiile

legislației specifice polițiștilor se completează cu cele ale Legii nr.

188/1999, rep., privind statutul funcționarilor publici, iar potrivit art. 109

din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al

funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios

administrativ.

Tribunalul a reținut

că Ministerul Administrației și Internelor, parte acționată în judecată de reclamant,

este organ de specialitate al administrației publice centrale, de unde rezultă

că soluționarea pricinii este de competența curții de apel, după criteriul de

determinare a competenței materiale în litigiile de contencios administrativ

referitor la rangul pârâtului, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr.

554/2004.

de Apel București

Prin Sentința nr.

3786 din 6 iunie 2012 a Curții de Apel București a fost admisă excepția de

necompetență materială a curții de apel și a fost declinată competența de

soluționare a cauzei privind acțiunea în contencios administrativ formulată de

reclamanta L.M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și

Internelor, în favoarea Tribunalului București.

Curtea de Apel a

constatat ivit un conflict negativ de competență și a trimis dosarul la Înalta

Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 aplicabilă în cauză, raportate la dispozițiile art. 109

din Legea nr. 188/1999, republicată, în conformitate cu care litigiile privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și

județene se soluționează în fond de către tribunalele administrativ fiscale.

Instanța a reținut că

deși a fost chemat ca pârât Ministerul Administrației și Internelor, autoritate

publică centrală, totuși chemarea acestuia în judecată s-a făcut avându-se în

vedere calitatea de ordonator principal de credite și nu calitatea de parte a

raportului juridic din care izvorăște dreptul reclamantei la restituirea

sumelor reținute cu titlul de impozit din ajutorul bănesc acordat la pensionare

de către angajator.

Curtea a apreciat că

trebuie avută în vedere autoritatea cu care reclamanta s-a aflat în raport de

serviciu (raport juridic în baza căruia s-a plătit ajutorul bănesc) și care a

reținut la sursă sumele a căror restituire se cere, în speță, o autoritate de

rang local, Inspectoratul de Poliție al Județului Galați.

II. Decizia Înaltei

Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte,

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20, 21 și 22 C. proc. civ.,

urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei,

precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Conflictul de

competență ivit între Tribunalul București și Curtea de Apel București se va

rezolva în sensul stabilirii competenței de soluționare a acțiunii formulate de

reclamanta L.M. în contradictoriu cu Ministerul Administrației și Internelor în

favoarea Tribunalului București, secția de conflicte de muncă și asigurări

sociale, pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte reține

că acțiunile având ca obiect pretenții, reprezentând drepturile cuvenite

persoanelor la momentul pensionării, indiferent de raportul de serviciu derulat

în perioada activității, sunt de competența Tribunalului, secția de conflicte

de muncă și asigurări sociale, având în vedere următoarele argumente:

Înalta Curte a

constatat că începând cu data de 1 mai 2005, reclamanta și-a încetat raportul

de serviciu cu drept de pensie de serviciu, conform art. 17 din Legea nr.

179/2004 și Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, ca urmare a

împlinirii vârstei și vechimii în serviciu, necesare pensiei de serviciu anticipată.

Având în vedere

natura drepturilor solicitate și calitatea reclamantei de beneficiară a pensiei

de stat, competența materială de soluționare a cauzei este stabilită conform

dispozițiilor art. 2 pct. 4 C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 153 din

Legea nr. 263/2010.

Având în vedere

considerentele expuse, cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ.,

Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei deduse judecății și

care formează obiectul conflictului de competență în favoarea Tribunalului

București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe L.M. și Ministerul Administrației și

Internelor în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de

muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - GV