ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1648/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, conflicte

de muncă și asigurări sociale, la data de 9 februarie 2010 reclamantul N.I. a solicitat

în contradictoriu cu pârâtul M.A.I. pronunțarea unei hotărâri judecătorești

prin care să se constate că în mod nelegal i-au fost oprite sume de bani, cu

titlu de impozit din ajutorul bănesc acordat la momentul pensionării din

poliție și obligarea acestuia la restituirea acestor sume, actualizate cu

indicele de inflație și dobânzile legale stabilite de B.N.R.

În

motivarea acțiunii formulate, reclamantul a arătat că începând cu data de 12 septembrie

2007 i-au încetat raporturile de serviciu, conform art. 17 din Legea nr. 179/2004

privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale

polițiștilor, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale necesare acordării pensiei

de serviciu anticipată și i-a fost acordat ajutorul bănesc prevăzut de art. 27 alin.

(2) din O.G. nr. 38/2003, care a fost impozitat la momentul acordării efective,

contrar dispozițiilor alin. (4) al art. 27 din aceeași ordonanță.

Pârâtul

M.A.I. a formulat întâmpinare invocând excepțiile necompetenței funcționale a

Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului

București și a lipsei calității procesuale pasive a M.A.I. iar pe fondul cauzei

a solicitat respingerea acțiunii, susținând că nu este vorba de impozitarea sumelor

acordate ci de aplicarea metodologiei de calcul prevăzută de lege.

Prin

sentința nr. 6496/2010 a Tribunalului București a fost admisă excepția

necompetenței funcționale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare

în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin

sentința nr. 157 din 26 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați a fost

respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M.A.I.

și a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul N.I., fiind obligat pârâtul

M.A.I. la plata către reclamant a sumelor de bani reținute cu titlu de impozit din

ajutorul bănesc acordat la momentul pensionării din poliție, actualizate cu

indicele de inflație și dobânzile legale.

Pentru

a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția

invocată de pârât, că acesta are calitate procesuală pasivă fiind ordonator de

credite principal, temei suficient pentru atragerea acestuia în litigiu,

întrucât reclamantul a avut calitatea de polițist cu grad profesional de agent șef

de poliție.

Pe

fondul cauzei, instanța a apreciat că cererea reclamantului este întemeiată,

întrucât potrivit dispozițiilor art. 27 alin. (3) și (4) din O.G. nr. 38/2003

ajutorul acordat la data pensionării nu se impozitează urmând același regim fiscal

precum cel acordat la trecerea în rezervă a cadrelor militare.

Împotriva

acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs pârâtul M.A.I.,

criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În

motivarea recursului formulat, recurentul - pârât a susținut în esență că în

mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale

pasive, invocată de acesta, arătând că deși este ordonator principal de credite

conform art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, această

calitate nu îi conferă și calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere că

inspectorul șef al I.P.J. Galați, unde și-a desfășurat activitatea reclamantul

are calitate de ordonator terțiar de credite, iar stabilirea și plata

drepturilor bănești de care beneficiază polițiștii în cadrul acestei instituții

sunt în competența acestuia.

Pe

fondul cauzei, recurentul a susținut că în mod greșit a fost admisă cererea

reclamantului de restituire a sumelor reținute cu titlu de impozit întrucât potrivit

dispozițiilor legale ale art. 27 alin. (1) și (3) din O.G. nr. 38/2003 cât și ale

art. 55 alin. (4) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., ajutoarele sau

plățile compensatorii stabilite în raport de solda lunară netă nu sunt incluse în

veniturile salariale și nu sunt impozabile.

Totodată,

recurentul - pârât a susținut că în mod greșit a fost obligat la plate acestor

sume reprezentând impozit, deși ajutorul acordat intimatului la data

pensionării de către Inspectoratul de Poliție Județean Galați nu a fost impozitat

și nici nu a fost virat la bugetul de stat cu acest titlu, iar susținerile intimatului

cu privire la neacordarea acestor sume nu au fost dovedite, conform dispozițiilor

art. 1169 C. civ.

Apreciază

recurentul că în mod greșit prin sentința atacată a fost obligat atât la plata dobânzii

legale cât și la actualizarea sumelor cu rata inflației.

Examinând

sentința atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale

incidente în cauză cât și în temeiul dispozițiilor art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este fondat.

Instanța

de control judiciar reține incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în soluționarea cauzei, instanța de fond interpretând

și aplicând greșit dispozițiile legale incidente.

Astfel,

Înalta Curte constată că instanța de fond a procedat la judecarea pe fond a cauzei

fără a stabili anterior cadrul procesual legal, ignorând dispozițiile art. 129 alin.

(5) C. proc. civ. și fără a verifica susținerile pârâtului cu privire la

calitatea de ordonator terțiar și implicit de pârât în cauză a I.P.J. Galați, unitate

care a stabilit și calculat drepturile acordate acestuia la data pensionării,

cu titlu de ajutoare bănești conform art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003.

În

ceea ce privește soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte constată că sunt fondate

criticile recurentului-pârât, instanța de fond procedând la admiterea cererii reclamantului

fără a administra nici un probatoriu, din care să rezulte care au fost sumele acordate

cu titlu de ajutor bănesc, modalitatea în care acesta a fost calculat cât și faptul

că acesta a fost sau nu impozitat nelegal.

Procedând

astfel, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, astfel

că în temeiul art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul

formulat în cauză, va casa sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași

instanțe.

În

temeiul dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ., cu ocazia rejudecării

instanța de fond urmează a introduce în cauză în calitate de pârât și I.P.J. Galați,

instituție în cadrul căreia și-a desfășurat activitatea reclamantul, până la încetarea

raporturilor de serviciu prin pensionare și care i-a acordat ajutorul prevăzut de

dispozițiile art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003, urmând a fi administrat în

cauză întreg probatoriul necesar din care să rezulte atât modalitatea de

stabilire a sumelor cât și dacă acestea au fost impozitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de M.A.I. împotriva sentinței nr. 157/2011 din 26 mai 2011 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 27 martie 2012.