ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3115/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3115/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei penale de față:
În baza actelor și lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 41/F din
19 martie 2010, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondată plângerea
formulată de petenta A.E.B. împotriva rezoluției nr. 855/P/2009 din 25
noiembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, pe care a
menținut-o.
În baza art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., a obligat petenta la 30 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin plângerea
formulată la data de 17 iunie 2009, petenta A.E.B. a solicitat efectuarea
cercetărilor penale față de judecătorul P.R. de la Tribunalul Brăila sub aspectul infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 250 C. pen. Petenta
a susținut că la data de 4 mai 2009, când a avut loc un termen de judecată în dosarul
nr. 7179/196/2006 al Tribunalului Brăila, în sala de judecată, judecătorul P.R.
a amenințat-o că o va „arunca în pușcărie” și a jignit-o, spunându-i că are un
„ tupeu jegos”.
În urma cercetărilor
efectuate, prin rezoluția nr. 855/P/2009 din 25 noiembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul
P.R. de la Tribunalul Brăila sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 250 alin.
(1), (2) C. pen., în temeiul disp. art. 228 alin. (4) cu referire la art. 10 lit.
b) C. proc. pen.
Pentru a fi dispus
astfel, organul de anchetă ce a efectuat cercetarea prealabilă a reținut că
făptuitorul P.R. a judecat cauza ce a făcut obiectul dosarului nr.
7179/196/2006 a Tribunalului Brăila în care petenta avea calitatea de apelantă
inculpată și că aceasta a respectat procedurile cu privire la conducerea
ședinței de judecată.
Se mai precizează că
la termenul din data de 04 mai 2009 făptuitorul, în calitate de președinte de
ședință la atitudinea necuviincioasă a petentei, i-a atras atenția în mod ferm
că în acest fel poate săvârși o altă infracțiune prin comportamentul ei și că
are obligația în calitate de inculpată să fie prezentă la instanță.
Se precizează că
urmare a probelor administrate nu rezultă indicii că făptuitorul ar fi comis
infracțiunea prevăzută de art. 250 alin. (1) și (2) C. pen.
Împotriva acestei
soluții în termenul prevăzut de lege a formulat plângere petenta la procurorul
ierarhic superior.
Prin Rezoluția nr. 7/II/2/2010
din 20 ianuarie 2010 procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Galați a respins plângerea petentei ca nefondată.
S-a reținut în
motivare că din copia încheierii de ședință din 04 mai 2009 și transcrierea
înregistrării audio, nu rezultă că făptuitorul a manifestat față de petentă un
comportament neadecvat, nu a amenințat-o, nu a jignit-o și că soluția dispusă
este temeinică și legală.
Împotriva
rezoluțiilor date de parchet în termenul prevăzut de lege a formulat plângere
petenta la Curtea de Apel Galați.
Prin plângerea sa se
susține că judecătorul P.R. a amenințat-o, a jignit-o și că este victima unui
lanț de abuzuri din partea instituțiilor de stat.
Instanța, prin
sentința penală nr. 41/F din 19 martie 2010 a respins ca nefondată plângerea petentei, apreciind, în urma analizei actelor premergătoare efectuate în cauză, că
făptuitorul nu a încălcat dispozițiile ce reglementează judecarea cauzelor penale
și nu a avut un comportament abuziv față de aceasta.
Împotriva acestei
hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petenta A.E.B. fără însă a
învedera motivele de recurs.
Înalta Curte de
Casație și Justiție, examinând hotărârea atacată, constată că aceasta este
legală și temeinică, recursul petentei fiind nefondat pentru următoarele
considerente.
Din analiza actelor
premergătoare efectuate de procuror, care au stat la baza rezoluției din 25
noiembrie 2009 dată în dosarul nr. 855/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Galați, Înalta Curte de Casație și Justiție, constată că, în mod corect
și temeinic motivat, în raport cu fiecare critică a petentei, ce a fost
examinată în concret și căreia i s-a răspuns argumentat, procurorul a dispus
soluția neînceperii urmăririi penale față de P.R. pentru infracțiunea prev. de
art. 250 alin. (1) și (2) C. pen., întrucât faptele nu există.
Din analiza conținutului
transcrierii înregistrării audio din ședința publică din 4 mai 2009, nu a
rezultat folosirea unui limbaj jignitor de către magistratul P.R., acesta având
o atitudine fermă față de comportamentul petentei, care în calitatea sa, de
apelantă inculpată i-a reproșat judecătorului că a fost chemată de mai multe
ori în cauza respectivă și nu a fost audiată, considerând acest lucru „ bătaie
de joc”.
În fața unei asemenea
atitudini, judecătorul, în virtutea rolului său de a menține ordinea și solemnitatea
ședinței de judecată, nu a făcut altceva decât să-i atragă atenția petentei că
este pasibilă de săvârșirea altei infracțiuni, explicându-i, totodată, că
prezența acesteia este obligatorie și va fi asigurată în cazul refuzului.
Astfel, nu i se poate
imputa judecătorului săvârșirea vreunei fapte de natură penală, acesta i-a
răspuns petentei cu argumente cu valoare juridică susținerilor acesteia,
arătându-i consecințele neprezentării sale în instanță fără a se putea susține
că a săvârșit vreun abuz.
Față de aceste
considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, consideră rezoluția din 25
noiembrie 2009, dată în dosarul nr. 855/P/2009 al Parchetul de pe lângă Curtea
de Galați este legală și temeinică, ca și sentința recurată.
Conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul petentei A.E.B.
Conform art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., petenta va fi obligată la cheltuieli judiciare, conform
dispozitivelor prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de petiționara A.E.B. împotriva sentinței penale
nr. 41/F din 19 martie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală.
Obligă
recurenta petiționară la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10
septembrie 2010.