ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.03.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1798/2005

HOTĂRÂRE
18.03.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1798/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamantul B.P. a chemat în

judecată Casa Județeană de Pensii Arad, solicitând instanței, ca în

contradictoriu cu pârâta, să dispună obligarea acestuia să-i recunoască

drepturile instituite prin Legea nr. 309/2002, și să fie anulată hotărârea prin

care pârâta i-a admis în parte cererea întemeiată pe prevederile legii sus-citate.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că pe întreaga perioadă a stagiului militar a efectuat

muncă de constructor, în locul serviciului militar propriu-zis, executând

construcții în detașamente de muncă, pe șantiere.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 285/PI/CA

din 12 mai 2004, a admis acțiunea formulată, dispunând anularea hotărârii nr. 1154

din 5 martie 2004, dată de pârâtă, pe care a obligat-o să emită pe numele

reclamantului, o nouă hotărâre prin care să-i acorde drepturile prevăzute în art.

1 și 2 din Legea nr. 309/2002, cu începere din 1 ianuarie 2004, pentru

perioadele septembrie 1949 - martie 1950 și iunie 1951 - decembrie 1952.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța a reținut că reclamantul a efectuat serviciul militar în

detașamente de muncă, pe toată durata serviciului militar sus-menționată.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de

Pensii Arad, susținând în esență că în mod greșit „instanța a extins cadrul

temporal impus de Legea nr. 309/2002, respectiv H.G. nr. 1114/2002”, întrucât

actul contestat este temeinic și conform dispozițiilor legale.

Recursul este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 1

și 6 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana,

cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din

cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961,

stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de pensii și a

municipiului București, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele

militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare județene sau de U.M. 02405

Pitești.

Deci, prin această

reglementare, legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite

cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de

lege: să fie efectuat stagiul militar în cadrul unor detașamente de muncă, și

nu în cadrul unor unități militare, iar a doua condiție, ca acele detașamente

să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Pe de altă parte potrivit art.

2 din H.G. nr. 1114/2002 (privind aprobarea Normelor metodologice pentru

aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea

unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției

Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961), prin stagiu militar în

detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, se

înțelege perioada dintre data încorporării și data trecerii în rezervă sau data

lăsării la vatră, după caz, cuprinsă în intervalul 14 ianuarie 1950 - 28

februarie 1961.

În cauză, Comisia de

aplicare a Legii nr. 309/2002, verificând actele dosarului, a constatat

într-adevăr că în perioada 5 septembrie 1949 - 21 aprilie 1950 și 23 octombrie

1951 - 2 august 1952, reclamantul a efectuat stagiul militar în unități

aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii, însă având în vedere

dispozițiile H.G. nr. 1114/2002, la stabilirea indemnizației a avut în vedere

doar perioadele 14 ianuarie 1950 - 21 aprilie 1950 și 23 octombrie 1951 - 2

august 1952.

Cum instanța de fond a

ignorat aceste dispozițiile legale, extinzând cadrul temporal impus de H.G. nr.

1114/2002, recursul urmează a fi admis și a se modifica sentința atacată, în

sensul că perioada pentru care se acordă drepturile, reclamantului, este 14

ianuarie 1950 - martie 1950, celelalte dispoziții urmând a fi reținute.

Admite recursul declarat de

Casa Județeană de Pensii Arad împotriva sentinței civile nr. 285/PI/CA din 12

mai 2004, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ.

Modifică sentința, în sensul

că perioada pentru care se acordă drepturile, reclamantului, este 14 ianuarie

1950 - martie 1950.

Menține celelalte

dispoziții.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 martie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-02-07
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 667/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 17 martie 2004, reclamantul P.P. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județea
ÎCCJ 2005-03-14
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1635/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 8 octombrie 2004, reclamantul A.Ș. a solicitat în contradictoriu cu Casa Județe
ÎCCJ 2006-05-25
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1917/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, la data de 30 martie 2004, reclamantul P.P. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pe
ÎCCJ 2005-03-01
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1337/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul C.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, anularea hotărârii nr. 3518 din 5 decembrie 2002, emisă de pârâtă
ÎCCJ 2005-01-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 113/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 8 decembrie 2003, reclamantul M.V. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, solicitând să se dispună an
Sursă