ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2413/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 17 noiembrie 2003, reclamantul L.G. a chemat în judecată Tribunalul Galați, solicitând obligarea acestuia sau a persoanei vinovate, la restituirea sumei de 30.500 lei, la plata unor daune morale în sumă de 5.000.000 lei și la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul arată că la data de 20 octombrie 2003 s-a prezentat la judecătorul de serviciu de la Tribunalul Galați, cu o cerere de recurs și cu o cerere de chemare în judecată, acte ce nu i s-au primit, cu motivarea că nu a prezentat hotărârea pe care o ataca, respectiv că nu s-a prezentat fiica sa, personal, pentru a depune cererea de chemare în judecată.

Consideră că s-a comis un abuz în această situație, fiind nevoit ulterior să trimită cererile prin poștă, pentru care a achitat suma de 30.500 lei. Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 188 din 15 decembrie 2003, a respins acțiunea, ca nefondată, reținând că reclamantul nu se poate considera vătămat în dreptul său subiectiv, ocrotit de lege, sub pretextul că primirea cererilor a fost refuzată, mai ales că nici nu a făcut dovada susținerilor sale. Mai reține că art. 82 C. proc. civ., prevede obligativitatea formulării unor cereri complete și chiar reclamantul a recunoscut că i s-a refuzat primirea celor două cereri, pentru că în prima situație nu a indicat hotărârea pe care o atacă, iar în cealaltă nu a prezentat mandat de reprezentare a fiicei sale.

Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței, susținând că atât recursul, cât și acțiunea aveau toate elementele necesare și că eronat s-a menționat în hotărâre, că a recunoscut neindicarea în cererea de recurs, a hotărârii pe care o ataca. Recursul este nefondat. Conform prevederilor art. 82 alin. (1) și art. 302 1 C. proc. civ., cererea adresată instanței de judecată trebuie să cuprindă obligatoriu anumite elemente, în lipsa cărora instanța poate refuza primirea cererii respective până la completarea ei, care poate fi făcută de îndată sau pentru care i se poate acorda un anumit termen pentru depunere. De asemenea, în unele situații, este necesar a se depune înscrisuri care să confirme cele menționate în cerere.

Recurentul nu a făcut dovada că cererea de recurs a fost întocmită în conformitate cu dispozițiile legale și că din acest motiv i s-a refuzat primirea ei de către judecătorul de serviciu. În ce privește cererea de chemare în judecată, conform prevederilor art. 83 alin. (1) C. proc. civ., „când aceasta este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată”. Cum acțiunea era formulată de fiica recurentului, dar acesta urma să o depună la instanță, trebuie să prezinte o procură de reprezentare a fiicei sale, dată de aceasta, ceea ce nu a existat la momentul prezentării în fața judecătorului de serviciu și din acest motiv, justificat nu i s-a primit cererea de chemare în judecată.

Deoarece se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, urmează ca în baza dispozițiilor art. 299 și 312 C. proc. civ., să se respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul L.G. împotriva sentinței civile nr. 188 din 15 decembrie 2003, a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 aprilie 2005.