ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6824/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr.3052 din 13 martie 2002 la Tribunalul Dolj, reclamanții C.P. și C.I.M.D. au formulat contestație împotriva dispoziției nr. 1296 din 12 februarie 2002, emisă de pârâta Primăria municipiului Craiova, prin care a fost respinsă cererea acestora de restituire în natură a terenului în suprafață de 331 mp situat în Craiova str. A.I.C. cu vecinătățile: N-strada A.I.C., E-zona verde, S- str. O. și V- proprietate R.I. Prin sentința civilă nr. 140 din 25 martie 2003, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 3052/2002, s-a admis acțiunea formulată de reclamanți, s-a anulat dispoziția nr. 1296 din 12 februarie 2002 emisă de Primăria Municipiului Craiova.

A fost obligată pârâta să restituie reclamanților imobilul, teren în suprafață de 331 mp identificat prin schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic ing. P.I.A., având dimensiunile și vecinătățile din schiță situat în strada A.I.C. fost nr. 38 Craiova, schiță făcând parte integrantă din hotărâre. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin act dotal, la căsătoria reclamantei C.P. cu numitul C.I., în favoarea acesteia s-a constituit dotă un imobil constând în clădire cu destinația hotel și anume hotel U. situat în Craiova strada A.I.C. nr. 38, precum și terenul aferent. Imobilul a făcut, ulterior, obiectul naționalizării conform Decretului nr. 92/1950, fiind, în prezent, ocupat de spații verzi și traversat cu dale de beton, strada O. către strada A.I.C., astfel cum rezultă din raportul de expertiză, care a stabilit că terenul nu este afectat de alte utilități publice.

Prin dispoziția nr. 1296 din 12 februarie 2002 a Primarului Municipiului Craiova s-a respins cererea de notificare conform Legii nr. 10/2001 formulată de reclamanți și având ca obiect restituirea în natură a terenului în cauză, cu motivarea că, acesta este amenajat ca parc și afectat traficului pietonal în zonă, făcându-se totodată propunerea pentru acordarea de despăgubiri bănești către Prefectura Dolj. Prin raportul de expertiză a fost identificată suprafața de 331 mp, liberă de construcții, care este ocupată de o alee pietonală și nu are altă destinație de interes public, deși prezintă aspectul de parc zonă verde, fiind întreținută astfel, de către Primăria Craiova. Pârâtul Consiliul Local Craiova a formulat apel împotriva acestei sentințe pe care a considerat-o nelegală, solicitând schimbarea ei în totalitate, iar pe fond respingerea acțiunii.

Prin decizia civilă nr. 157 din 27 iunie 2003 Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Craiova. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că utilitățile publice pretinse care afectează terenul în cauză sunt neînsemnate, iar detaliul de sistematizare privind pasajul subteran de subtraversare nu a fost materializat într-un plan concret cu sume alocate și data efectuării lui, considerente care nu pot fi avute în vedere pentru a încălca principiul restituirii în natură a reparației adusă foștilor proprietari, ținând seama că au fost demolate clădirile. Împotriva acestei decizii, a declarat recurs Primăria Municipiului Craiova criticând-o pentru nelegalitate, reținând, în esență că terenul în litigiu nu este liber de construcții și neafectat de utilități publice, acesta fiind ocupat de alee pietonală cu dale de beton și spații verzi fiind inclus în părculețul amplasat în fața Universității Craiova.

Potrivit dispozițiilor art. III pct. 2 din lista cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public al Statului și unităților administrativ teritoriale anexa la Legea nr. 213/1998 art. 6, terenul solicitat aparține domeniului public de interes local fiind amenajat ca parc, cuprinzând alei pietonale și zone verzi. Terenul în cauză urmează a fi afectat de realizarea unui pasaj subteran, fiind vorba de o zonă cu circulație intensă, astfel cum s-a stabilit prin Hotărârea Consiliului Local nr. 23/2000 prin care a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal. Recursul este fondat, în sensul considerentelor care succed.

Instanțele nu au analizat în suficientă măsură întâmpinarea formulată în dosarul de fond și motivele din apel prin care pârâta Primăria Municipiului Craiova, sublinia faptul că terenul care face obiectul litigiului este de utilitate publică, de interes local, deoarece este ocupat de o alee pietonală cu dale de beton și spații verzii, fiind inclus în parcul amplasat în fața Universității Craiova, întreținut de Primăria municipiului Craiova. Din constatările expertizei efectuată în cauză, rezultă în mod clar că terenul este afectat de detalii de sistematizare și anume de parc, zonă verde și o alee pietonală dalată.

De asemenea, cu ocazia soluționării apelului nu s-au avut în vedere schița întocmită de expert în cursul procedurii administrative prealabile și procesul verbal încheiat la fața locului din data de 24 martie 2003 (filele 80 și 81 din dosarul de fond), din care rezultă că „această suprafață de teren e ocupată în prezent aproximativ pe mijlocul său începând de la strada A.I.C. spre O. de o alee pietonală dalată, margine de gard viu, iar de o parte și de alta a acestei alei, spațiu verde”. Este de remarcat și ipoteza construcției unui parcaj subteran, astfel cum rezultă din același proces verbal menționat mai sus astfel că cităm „se prezintă de reprezentantul Primăriei planul urbanistic zonal în 2000 aprobat prin HCL nr. 23/2000, conform căruia se prevede în zona în care se află terenul pretins de reclamanți, realizarea unui pasaj subteran, fiind vorba de o zonă cu circulație intensă”.

În acest sens, Curtea are în vedere caracterul de excepție al măsurii exproprierii pentru cauza de utilitate publică, astfel că, imobilul preluat de stat cu o suprafață ocupată de parcuri, spații verzi și alei pietonale nu se poate restitui în natură, nefiind întrunite condițiile Legii nr. 33/1994, situație în care persoana îndreptățită poate solicita măsuri reparatorii stabilite prin echivalent. Sunt considerente pentru care se impune admiterea recursului declarat de părâtă, casarea ambelor hotărâri pronunțată în cauză și rejudecând în fond, urmează a se respinge acțiunea reclamanților, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Craiova împotriva deciziei civile nr. 157 din 27 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova. Casează decizia recurată, precum și sentința civilă nr. 140 din 25 martie 2003 a Tribunalului Dolj și, rejudecând pe fond respinge acțiunea, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2004.