ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6524/2004

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele :

Prin cererea înregistrată la data de 12

martie 2003 sub nr. 2503 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanta C.E. a chemat

în judecată pe pârâta SC L.F. SA Craiova solicitând instanței ca prin hotărârea

pe care o va pronunța să anuleze decizia nr. 8 din 3 martie 2003 emisă de către

pârâtă și s-o oblige pe aceasta să-i restituie în natură reclamantei imobilul

teren în suprafață de 62,50 mp situat în Craiova.

Ca temei de drept al acțiunii au fost

invocate dispozițiile art. 2 lit. e) și h) din Legea nr. 10/2001.

Tribunalul Dolj prin sentința nr. 339 din

4 iulie 2003 a admis acțiunea, a anulat decizia nr. 8 din 3 martie 2003 emisă

de către pârâtă și a obligat-o pe aceasta să restituie reclamantei terenul în

suprafață de 62,4 mp identificat în raportul de expertiză prin punctele

A-B-C-D-A, situat în Craiova.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța de fond a reținut în esență că imobilul a aparținut autoarei

reclamantei și a fost preluat fără titlu de către stat.

S-a reținut de asemenea că pe acest teren

există anumite construcții neterminate care nu au autorizație de construire.

Împotriva acestei hotărâri a instanței de

fond a declarat apel pârâta reținând că imobilul a fost preluat cu titlu de

către stat, că în prezent aparține unei alte societăți, iar expertiza a fost

făcută neprocedural, în sensul că nu a fost citată să participe la efectuarea

ei.

Curtea de apel Craiova, prin decizia

civilă nr. 493 din 19 decembrie 2003 a respins apelul ca nefondat reținând că

instanța de fond a constatat corect că imobilul a fost preluat fără titlu, iar

terenul în litigiu a fost identificat prin expertiză, la care părțile nu au

formulat obiecțiuni.

A mai reținut instanța de apel că pârâta

nu a invocat „în termen util” că terenul nu-i mai aparține.

Pârâta a declarat recurs împotriva

acestei decizii invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în

sensul că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea legii.

Se susține că deși prin cererea de apel a

arătat că expertiza tehnică a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor

procedurale privind citarea părților, instanța nu analizează această problemă.

Se susține de asemenea că instanța de

apel a omis să analizeze actul autentic translativ de proprietate pe care l-a

depus la dosar, precum și documentația cadastrală care ar fi trebuit să fie

examinată de către expert.

Recursul este fondat.

Astfel este de reținut că în conformitate

cu prevederile art. 208 C. proc. civ. expertiza „nu poate fi făcută” (deci

prevedere imperativă) decât după citarea părților.

În legătură cu procedura de citare a

părților de către expert, textul de lege mai înainte menționat arată în mod

expres că se face prin „carte poștală recomandată, cu dovada de primire,

arătând zilele și orele când începe și continuă lucrarea”.

În plus, se mai arată, „dovada de primire

va fi alăturată lucrării expertului”.

În speță, la raportul de expertiză

efectuat în cauză aceste dovezi nu există.

De menționat că raportul de expertiză are

o rezoluție de primire la data de 24 iunie 2003 cu mențiunea „la dosar”, dar la

termenul din 4 iulie 2003, când cauza a fost soluționată, despre acest raport

de expertiză nu se face nici o mențiune.

În considerentele deciziei pronunțate de

către instanța de apel se reține că „părțile nu au formulat obiecțiuni” dar în

realitate reclamanta nu s-a pronunțat în nici un fel, cu privire la expertiză,

iar pârâta a lipsit la termenele de judecată.

În consecință instanțele de fond și apel

au avut în vedere la soluționarea cauzei o expertiză tehnică efectuată în

condiții neprocedurale; în plus raportul de expertiză nu a fost pus în discuția

părților și deși expertul a prezentat două variante, instanțele nu au optat

pentru o variantă dintre acestea fără nici o motivare.

De reținut de asemenea că în apel au fost

depuse o serie de acte noi printre care și o documentație cadastrală în

legătură cu care instanțele nu s-au pronunțat, deși erau hotărâtoare pentru

dezlegarea pricinii (art. 304 pct. 10 C. proc. civ.)

Astfel fiind, având în vedere

considerentele mai înainte arătate, precum și dispozițiile art. 314 C. proc.

civ. și reținând că împrejurările de fapt nu au fost pe deplin stabilite,

Curtea urmează a admite recursul și a casa decizia recurată cu trimiterea

cauzei la instanța de apel pentru rejudecarea apelului formulat de către

pârâtă.

Cu ocazia rejudecării cauzei urmează a fi

administrată proba cu o nouă expertiză tehnică, care să aibă în vedere actele

noi depuse de către pârâtă în apel.

De asemenea este necesar să se

stabilească ce fel de construcții există pe terenul în litigiu.

Totodată este necesar a se stabili în ce

măsură actul de dezmembrare și contractul de vânzare-cumpărare se referă sau nu

la terenul în litigiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de SC L.F. SA

Craiova împotriva deciziei civile nr. 493 din 19 decembrie 2003 a Curții de

Apel Craiova, pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecarea apelului

aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 noiembrie 2004.