ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2326/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2326/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC A.P.C. SA Baia
Mare a chemat în judecată pe pârâta SC B.L. SRL Baia Mare, solicitând obligarea
acesteia la plata sumei de 36.987.100 lei, cu titlu de dobânzi pentru
neachitarea T.V.A., la data livrării bunului cumpărat.
Tribunalul Maramureș, prin sentința
civilă nr. 2112 din 8 septembrie 21003, a admis acțiunea, obligând pe pârâtă la
36.987.100 lei, cu titlu de dobândă și la 886.968 lei, cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a reținut
că reclamanta, aflată în procedura falimentului, a vândut, prin licitație,
activul Depozit central, în valoare de 915.265.040 lei taxă T.V.A., pe care
pârâta l-a cumpărat, în sarcina cumpărătorului reținându-se plata T.V.A.-ului,
care a fost plătit cu întârziere.
Curtea de Apel Cluj, prin
decizia civilă nr. 38 din 18 noiembrie 2003, constatând aplicabile dispozițiile
art. 281
1
C. proc. civ. și modificările competențelor instanțelor
judecătorești, stabilite prin O.U.G. nr. 58/2003, a declinat competența de
soluționare a cauzei, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Împotriva deciziei, astfel
pronunțate, pârâta a declarat recurs, susținând că instanța a cărei hotărâre se
atacă a edificat greșit calea de atac exercitată, ca fiind recurs, așa încât,
competența de soluționare a apelului, aparținea curții de apel.
Recursul este fondat, însă,
pe considerente de ordine publică, altele decât cele evocate de recurentă.
Apariția Legii nr. 195/2004
a stabilit prin art. II și III competența de soluționare a cauzelor comerciale,
modificând dispozițiile O.U.G. nr. 58/2003.
Astfel, potrivit textelor de
lege menționate, competența de soluționare a recursului revine instanței
superioare celei ce a pronunțat hotărârea atacată.
Așa fiind, curților de apel
le revine competența de a soluționa cererile de recurs formulate, împotriva
hotărârilor pronunțate de tribunale.
În privința calificării căii
de atac exercitate, curtea de apel, în mod judicios, a interpretat dispozițiile
art. 282
1
C. proc. civ.
Potrivit textului enunțat,
nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță, în
cereri introduse pe cale principală, în valoare de până la 200 milioane
inclusiv.
Urmează, așa dar, ca, în
temeiul textelor de lege citate, Înalta Curte de Casație și Justiție să admită
recursul, să caseze decizia nr. 38 din 18 noiembrie 2003 pronunțată de Curtea
de Apel Cluj și să trimită cauza spre competentă soluționare a recursului
aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta
SC B.L. SRL Baia Mare, împotriva deciziei nr. 38 din 18 noiembrie 2003 a Curții
de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, casează decizia
recurată și trimite cauza pentru soluționarea recursului la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi, 29 iunie 2004.