ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2331/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2331/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S.C.” P.” SA Tg. Mureș împotriva deciziei nr.918 din 11 octombrie 2001 a Curții de Apel Cluj-Secția Comercială și de Contencios Administrativ. La apelul nominal au lipsit recurenta pârâtă S.C. „P.” SA Târgu Mureș și intimata reclamantă S.C. „R.” SRL Sânnicoară. Procedura legal îndeplinită. Magistratul asistent referă că recursul a fost timbrat dar nu a fost declarat în termen. Curtea constatând pricina în stare de judecată o reține în vederea pronunțării având în vedere faptul că recurenta a solicitat judecarea în lipsă. C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Cluj sub nr.3346/2001 S.C.” R.” SRL a solicitat instanței ca prin sentința ce o va da în contradictoriu cu S.C.
„P.” SA Tg. Mureș să oblige pârâta la plata sumei de 24.072.114 lei reprezentând contravaloare marfă, la 2.585.279 lei dobânzi calculate până la data de 27 martie 2001 și în continuare până la achitarea debitului, cu cheltuieli de judecată. Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr.921 din 19 aprilie 2001 a admis acțiunea astfel cum a fost formulată, cu 1.207.591 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel instanța a reținut din actele dosarului că reclamanta a livrat pârâtei marfă în valoare de 24.072.114 lei pe care aceasta nu a achitat-o, motiv pentru care datorează și dobânda comercială. Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr.918 din 11 octombrie 2001 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței mai sus menționate.
S.C.” P.” SA a declarat recurs împotriva deciziei criticând-o sub aspectul obligării sale la plata dobânzilor comerciale. Recursul a fost respins ca nefondat pentru următoarele motive: Potrivit dispozițiilor art.43 Cod comercial datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile. Din actele dosarelor nu rezultă că părțile au stabilit un termen pentru achitarea prețului mărfii. În aceste condiții conform art.1362 Cod civil prețul mărfii trebuie achitat la data primirii ei, respectiv la data facturării, la această dată datoria a devenit exigibilă, situație reținută corect de instanțe, motiv pentru care având în vedere dispozițiile art.43 Cod comercial recurenta datorează dobânzile prevăzute de O.G.
9/2000. Pentru motivele arătate, reținându-se legalitatea deciziei recurate s-a respins ca nefondat recursul. PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâta S.C. „P.” SA Târgu Mureș împotriva deciziei nr.918 din 11 octombrie 2001 a Curții de Apel Cluj-Secția Comercială și de Contencios Administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.