ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1576/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 294

din 14 mai 2003, Judecătoria Hârlău a condamnat pe inculpatul T.M. la două

pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru o infracțiune de violare de domiciliu,

prevăzută de art. 192 alin. (2) și o infracțiune de furt calificat, prevăzută

de art. 208 alin. (1) și art. 209 lit. g), ambele cu aplicarea art. 37 lit. a)

C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și

art. 34 lit. b) din același cod, a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea

mai grea de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 1 din Legea

nr. 543/2002 a constatat grațiată în întregime și condiționat pedeapsa de un an

și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 187 din 7 februarie

2001 a Judecătoriei Pașcani.

În baza art. 83 C. pen., a

revocat suspendarea condiționată a pedepsei de un an și 6 luni, aplicată prin

sentința penală sus-menționată, pedeapsă care nu se va executa, urmând ca în

final inculpatul să execute doar pedeapsa de 3 ani închisoare.

Tribunalul Iași a respins

apelurile declarate de procuror și de inculpat.

S-a reținut în fapt că, în

noaptea de 29 ianuarie 2003, inculpatul a pătruns fără drept în curtea părții

vătămate F.E. de unde a sustras patru roți de la o căruță.

Prejudiciul în valoare de

3.400.000 lei a fost integral recuperat.

Împotriva sentinței și a

deciziei penale nr. 1051 din 7 octombrie 2003 a Tribunalului Iași, a declarat

recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 409 și art. 410 alin.

(1) partea I pct. 7

1

teza I C. proc. pen., pentru motivul că

hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea legii.

Recursul în anulare este

fondat și urmează a fi admis.

În conformitate cu art. 4

din Legea nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse, recidiviștii nu

beneficiază de dispozițiile acestui act normativ.

De asemenea, potrivit art. 7

din aceeași lege, persoanele grațiate care în curs de 3 ani săvârșesc cu

intenție o infracțiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea

infracțiune și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a

aplicării prezentei legi.

În dosarul nr. 1877/2000 al

Judecătoriei Pașcani inculpatul T.M. a fost condamnat prin sentința penală nr.

158 din 7 februarie 2001, definitivă prin neapelare la 27 februarie 2001, la

pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen. În baza art. 81 din același

cod, a fost suspendată executarea pedepsei pe termenul de încercare de 3 ani și

6 luni.

De asemenea, din adresa nr.

1766/III/5 din 17 septembrie 2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani

și mențiunea de pe sentința penală pronunțată în acea cauză a Biroului de

executări penale rezultă că, la 11 octombrie 2002, s-a dispus în baza Legii nr.

543/2002, grațierea administrativă a pedepsei de un an și 6 luni închisoare.

Curtea constată că

instanțele nu au manifestat rol activ, dispunând, în baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, grațierea pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicate prin

sentința penală nr. 158 din 7 februarie 2001 a Judecătoriei Pașcani, deși

aceasta era grațiată, pe cale administrativă.

În consecință, întrucât în

cursul termenului grațierii condiționate, inculpatul recidivist a săvârșit, la

28 ianuarie 2003, cu intenție, o altă infracțiune, instanțele trebuiau să

aplice dispozițiile art. 7 din Legea nr. 543/2002 și să dispună ca inculpatul

să execute pe lângă pedeapsa stabilită în prezenta cauză, de 3 ani închisoare

și pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, în final, 4 ani și 6 luni

închisoare.

Neprocedând în acest mod

instanțele au pronunțat hotărâri contrare legii.

În consecință, Curtea va

admite recursul în anulare, declarat împotriva celor două hotărâri

judecătorești și va casa hotărârile atacate, numai cu privire la omisiunea

aplicării dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 față de pedeapsa de un an

și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 158 din 7 februarie

2001 a Judecătoriei Pașcani și rejudecând:

- în baza art. 7 din Legea

nr. 543/2002, va revoca grațierea pedepsei de un an și 6 luni închisoare,

aplicată inculpatului T.M., prin sentința penală nr. 158 din 7 februarie 2001 a

Judecătoriei Pașcani care se va adăuga la pedeapsa aplicată în prezenta cauză,

de 3 ani închisoare, inculpatul având în final de executat 4 ani și 6 luni

închisoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 294 din 14

mai 2003 a Judecătoriei Hârlău și deciziei penale nr. 1051 din 7 octombrie 2003

a Tribunalului Iași, privind pe inculpatul T.M.

Casează hotărârile atacate

numai cu privire la omisiunea aplicării dispozițiilor art. 7 din Legea nr.

543/2002 față de pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 158 din 7 februarie 2001 a Judecătoriei Pașcani și rejudecând:

În baza art. 7 din Legea

543/2002 revocă grațierea pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicată

inculpatului T.M., prin sentința penală nr. 158 din 7 februarie 2001 a

Judecătoriei Pașcani și care se adaugă la pedeapsa aplicată în prezenta cauză,

de 3 ani închisoare, având în final de executat 4 ani și 6 luni închisoare.

Onorariul de avocat pentru

apărarea din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 4 martie 2005.