ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.11.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6077/2004

HOTĂRÂRE
17.11.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6077/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului în anulare

de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul din 16

ianuarie 2002, în dosarul nr. 4160/P/2001 al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.D.F.,

pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals material în acte sub

semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art. 215 alin. (1) și (2), art.

290 și art. 291 C. pen.

Pentru a dispune trimiterea

în judecată a inculpatului, procurorul a reținut că, în cursul anului 1999, în

calitate de asociat unic și administrator la SC P.I.E. SRL Craiova, având ca

obiect comercializarea produselor chimice, inculpatul a achiziționat în mod

ilegal de la diferite persoane, din piețe sau târguri, un număr de 869 de

cupoane agricole și, pe baza acestora, a întocmit un tabel nominal fictiv, care

conținea nume de persoane și serii de buletine de identitate false ale unor

agricultori, pe care le-a prezentat la SC D. SA Craiova, achiziționând

îngrășeminte chimice, iar ulterior, le-a decontat prin B.A. SA Craiova,

încasând în mod nejustificat suma de 152.075.000 lei.

Prin sentința penală nr.

3859 din 11 septembrie 2002, Judecătoria Craiova, în baza art. 334 C. proc.

pen., a schimbat încadrarea juridică din infracțiunile de fals în înscrisuri

sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 și infracțiunea de uz de fals, prevăzută

de art. 291 C. pen., într-o infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură

privată, prevăzută de art. 290 C. pen. și în baza art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpat

pentru infracțiunile prevăzute de art. 290 și art. 215 alin. (1) și (2) C. pen.

Totodată, a respins acțiunea

civilă formulată de partea civilă D.G.F.P. a Județului Dolj.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a reținut că starea de fapt expusă în rechizitoriu este corectă

însă încadrarea juridică în art. 290 și art. 291 C. pen., este eronată,

schimbând-o în infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen.

Cu privire la această

infracțiune, instanța a considerat că lipsește obiectul material, întrucât

listele pe baza cărora s-au obținut îngrășemintele chimice, deși conțin date

false (nume, prenume și serii de buletine de identitate) nu sunt apte să

producă consecințe juridice, întrucât nu au fost semnate de inculpat, deci

neîndeplinind condiția de act sub semnătură privată.

De asemenea, tabelele

respective nu erau apte să producă consecințe juridice și pentru că era

interzisă decontarea pe baza cupoanelor agricole, potrivit art. 13 alin. (4)

din H.G. nr. 102/1999.

Cu privire la infracțiunea

de înșelăciune, prima instanță a considerat, de asemenea, că lipsește elementul

material al laturii obiective, deoarece nu s-a produs o inducere în eroare a SC

ce această societate avea interdicția legală de a livra îngrășeminte chimice pe

baza cupoanelor agricole, către un alt furnizor.

Conform art. 10 alin. (2)

din O.G. nr. 32/1999, livrarea îngrășemintelor chimice nu se poate face decât

beneficiarilor de cupoane pentru agricultori.

Neîndeplinirea acestei

obligații atrage după sine restituirea contravalorii cupoanelor încasare, către

bugetul de stat.

Obligația respectivă fiind

de natură fiscală, nu reprezintă un prejudiciu de natură civilă, în opinia

primei instanțe.

Sentința a fost atacată cu

apel de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și partea civilă D.G.F.P. a

Județului Dolj.

Parchetul a criticat

sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că greșit s-a dispus

achitarea inculpatului în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.,

întrucât, în cauză, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor

prevăzute de art. 290 și art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., atât sub aspectul

laturii obiective, cât și al laturii subiective.

Partea civilă a susținut în

apelul său, că prima instanță a soluționat greșit latura civilă a cauzei,

deoarece nu s-a luat în seamă prejudiciul cauzat de inculpat bugetului

statului.

Prin decizia penală nr. 277

din 27 martie 2003, Tribunalul Dolj a respins, ca nefondate, apelurile

declarate de parchet și partea civilă.

Împotriva acesteia, au

declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și partea civilă

D.G.F.P.C.F.S. Dolj, criticând-o pentru greșita achitare a inculpatului și

neobligare a acestuia la despăgubiri către partea civilă.

Prin decizia penală nr. 1365

din 8 octombrie 2003, Curtea de Apel Craiova a admis ambele recursuri și a

casat decizia instanței de apel, precum și sentința pronunțată în cauză și

rejudecând:

În baza art. 290 C. pen.,

l-a condamnat pe inculpat la 6 luni închisoare și, în baza art. 215 alin. (1)

și (2) C. pen., l-a condamnat la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 și art.

34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani

închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Inculpatul a fost obligat să

plătească părții civile D.G.F.P. Dolj suma de 150.075.000 lei despăgubiri

civile și statului suma 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Se motivează că, încă de la

primele cercetări, inculpatul a declarat că a întocmit fictiv tabele pe care

le-a prezentat furnizoarei SC D. SA Craiova, aceasta fiind singura modalitate

de a obține livrarea produselor pe bază de cupoane agricole.

Potrivit art. 10 alin. (2)

din O.G. nr. 32/1999, SC D. SA Craiova avea interdicția de a livra îngrășemite

chimice în baza cupoanelor agricole altor beneficiari decât deținătorilor

legali ai acestor mijloace de plată.

Cum inculpatul achiziționase

un număr important de cupoane agricole, le-a valorificat în interesul

societății comerciale al cărei administrator era, folosindu-se de acte false

pentru a crea convingerea unității furnizoare (de îngrășeminte) că el este

mandatarul unor deținători reali de cupoane agricole și că marfa va ajunge la

aceștia.

S-a considerat că toate

tabelele întocmite îndeplinesc condițiile unor acte sub semnătură privată,

inclusiv semnătura inculpatului, ca mandatar, pentru că altfel nu s-ar fi

realizat inducerea în eroare a celor abilitați să aprobe livrarea în condițiile

sus-menționate.

Inculpatul înscriind în

tabelele respective, prezentate la societatea producătoare de îngrășemintele

chimice, date false cu privire la identitatea unor deținători de cupoane

agricole, a săvârșit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată,

prevăzută de art. 290 C. pen. și depunând tabelele la societatea furnizoare,

drept acte reale, a obținut livrarea cantității de 86,92 tone îngrășeminte

chimice, pe care a achitat-o cu cupoane agricole, faptă ce realizează

elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215

alin. (1) și (2) C. pen.

Pentru aceleași considerente

a fost angajată și răspunderea civilă a inculpatului pentru contravaloarea

cupoanelor agricole folosite în alte scopuri decât cele legale.

Împotriva deciziei penale

nr. 1365 din 8 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova, procurorul general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs

în anulare, invocând cazul prevăzut de art. 410 alin. (1), partea I, pct. 8 C.

proc. pen., susținând că, prin condamnarea inculpatului, instanța de recurs a

comis o gravă eroare de fapt.

Se susține, în esență, că

deși facturile de achiziționare a îngrășemintelor chimice de la SC D. SA

Craiova poartă semnătura inculpatului, aceste acte nu au produs consecințe

juridice și ca atare, activitatea inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură

privată, prevăzută de art. 290 C. pen., lipsind obiectul material al acesteia.

Cu privire la infracțiunea

de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., se arată că

greșit s-a reținut că inculpatul a săvârșit această faptă, față de SC D. SA

Craiova, prin inducere în eroare, prezentând tabele fictive.

Se solicită casarea deciziei

instanței de recurs și menținerea hotărârii instanțelor de fond și de apel.

Recursul în anulare este

nefondat.

Se constată, că instanța de

recurs făcând o judicioasă analiză a situației de fapt care rezultă din probele

administrate, a reținut corect vinovăția inculpatului pentru infracțiunile de

fals material în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune.

Potrivit art. 10 alin. (2)

din O.G. nr. 32/1999, SC D. Craiova avea interdicția de a livra îngrășeminte

chimice în baza cupoanelor agricole, altor beneficiari decât deținătorilor

legali ai unor astfel de cupoane.

Pentru valorificarea

cupoanelor agricole pe care le achiziționase, inculpatul s-a folosit de acte

false pentru a crea convingerea societății furnizoare că el este mandatarul

unor deținători legali de cupoane agricole și îngrășemintele agricole

achiziționate vor ajunge la aceștia.

Deci corect s-a reținut că

tabelele cu date false cu privire la identitatea unor deținători de cupoane

agricole îndeplinesc toate condițiile unor acte sub semnătură privată, iar

fapta inculpatului, de a întocmi aceste acte, a fost caracterizată corect în

infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen.

Prezentând ca reale aceste

acte, inculpatul a indus în eroare prepușii societății furnizoare,

determinându-i să livreze inculpatului cantitatea de 86,92 tone îngrășeminte

chimice, contravaloarea acesteia fiind achitată cu cupoane agricole.

Așa fiind, s-a reținut, de

asemenea, corect că, inculpatul a comis și infracțiunea de înșelăciune

prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen.

Așadar, decizia instanței de

recurs nu este criticabilă.

Pentru aceste considerente,

recursul în anulare este nefondat și urmează a se respinge, ca atare, în baza

art. 414

1

, raportat la art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Respinge, ca nefondat,

recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei penale nr. 1365 din 8

octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova, privind pe inculpatul P.D.F.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 17 noiembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-10
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3180/2004
baza cărora a decontat de la societățile bancare 11.611 cupoane agricole în valoare de 819.356.000 lei. Inculpatul L.I., administrator la SC C.C. SRL, a înregistrat în contabilitatea firmei 10 facturi fiscale completate în fals privind apro
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 390/2006
ășăminte agricole, fie nu existau, fie existau dau nu au desfășurat niciodată astfel de activități. De asemenea, în cazul facturilor în care a fost consemnat numele cumpărătorului, acesta nu exista în realitate, ori nu a cumpărat îngrășămân
ÎCCJ 2003-05-07
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2094/2003
săturile și condițiile infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., prejudiciul fiind adus bugetului statului prin determinarea băncii, care, conform convenției, efectuează contra comision, decontarea, să achite aceste bonuri valor
ÎCCJ 2005-01-24
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 516/2005
fi utilizate pentru plata bunurilor și serviciilor stabilite în condițiile legii. Actele normative amintite mai sus se referă la operațiunile de intermediere, astfel că singura concluzie ce poate fi trasă este că nu sunt interzise. În aceas
ÎCCJ 2004-03-16
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1456/2004
și art. 34 lit. b) C. pen., instanța a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 4 luni închisoare, iar în baza art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., raportat la art. 65 alin. (1) și (2) C. pen., instanța i-a aplicat incu
Sursă