ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 867/2005

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 510 din 7 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a dispus condamnarea inculpatul I.G. la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzut de art. 174 C. pen., raportat la art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

S-a dedus perioada arestului preventiv de la 13 martie 2004 la zi.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În data de 13 martie 2004, inculpatul I.G., a mers la familia C. din comuna Băilești județ Argeș, pentru a-i ajuta la munca din gospodărie.

Pentru munca prestată, inculpatul a servit masa, consumând 500 ml țuică, iar în jurul orelor 15,00, s-a întors acasă. După ce a intrat în casă unde și-a lăsat cizmele, s-a întors la părinții săi aflați în curte și fără să aibă vreo discuție cu tatăl său, l-a lovit cu pumnii, după care a luat o sapă ce era rezemată de gardul cocinei, lovindu-l de mai multe ori în zona capului.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 45/B/2004 al S.M.L. Argeș, moartea numitului I.C. a fost violentă și s-a datorat unei asfixii mecanice care a survenit în urma unui traumatism cranio-facial acut forte, prin lovire cu corp dur.

Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, considerând-o nelegală și netemeinică atât pentru omisiunea instanței de fond de a dispune restituirea corpului delict care nu a făcut obiectul confiscării cât și pentru reținerea greșită a circumstanțelor judiciare atenuante în favoarea inculpatului.

Prin decizia penală nr. 329 din 9 decembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul penal nr. 1052/2004 s-a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.

S-au înlăturat prevederile art. 74 lit. a) și c) C. pen. și s-a majorat pedeapsa de la 10 ani închisoare la 20 ani închisoare.

S-a dispus restituirea corpului delict, respectiv a sapei, către partea vătămată M.F.

S-a menținut starea de arest a inculpatului.

Apelantul inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că nu se justifică reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor judiciare atenuante și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

De asemenea, soluția instanței de fond este nelegală și sub aspectul omisiunii restituirii corpului delict, astfel încât se impune restituirea sapei folosită de inculpat la săvârșirea infracțiunii, către sora victimei M.F.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul I.G., solicitând casarea acesteia și în cadrul rejudecării, reducerea pedepsei.

Examinând recursul declarat de inculpat, în raport de motivul invocat ce se va analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 385

6

C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Analizând probatoriul dispus și administrat în cauză se constată că fapta, constând în aceea că la 13 martie 2004 inculpatul I.G., după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice a aplicat tatălui său I.C., mai multe lovituri cu coada unei sape provocându-i leziuni traumatice ce au condus la decesul acestuia, împrejurările săvârșirii acesteia precum și vinovăția, au fost corect stabilite de instanțe.

Încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor calificat prevăzute de art. 174, raportat la art. 175 lit. c) C. pen. este legală.

Cât privește pedeapsa aplicată, urmează a se observa că în mod judicios au fost înlăturate circumstanțele judiciare atenuante de către instanța de apel.

Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art. 72 din același cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Ori, în cauză, nu se impune reducerea pedepsei, instanța de apel având în vedere atât gradul de pericol social ridicat al faptei dar și împrejurările în care aceasta a fost comisă, atitudinea inculpatului în cursul procesului, conduita sa anterior săvârșirii infracțiunii.

Inculpatul și-a ucis tatăl, fără să aibă vreo discuție cu acesta, iar în momentul în care martora I.V. a încercat să intervină, a amenințat-o, fiind nevoită să fugă și să ceară ajutorul altor persoane.

Pe de altă parte, având în vedere importanța relațiilor sociale încălcate de inculpat prin săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, Înalta Curte apreciază că asemenea fapte, ne urmate de o sancționare fermă, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Față de cele menționate mai sus, Înalta Curte în conformitate cu dispozițiile art. 385

16

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul I.G.

Potrivit art. 385

17

alin. (4)

C.

proc

.

pen

.

, combinat cu art. 383 alin. (2) și art. 381 alin. (1) C. proc. pen., va deduce din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestării preventive de la 13 martie 2004 la 7 februarie 2005.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga pe recurent la plata sumei de 1.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.G. împotriva deciziei penale nr. 329 din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel Pitești.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 13 martie 2004 la 7 februarie 2005.

Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor juridicare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 februarie 2005.