ÎCCJ, Decizia nr. 96/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea nr. 285 din 10

decembrie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a scos de

pe rol cauza având ca obiect plângerea formulată de G.I. și G.C. și a trimis

dosarul, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a

da o rezoluție, conform art. 278 C. proc. pen., cu motivarea că în plângerea

acestora nu s-a dat o rezoluție în sensul dispoziției legale menționate.

Împotriva hotărârii primei

instanțe, intimații T.E., C.N., C.G., Ș.C., T.I., D.E. și N.T. au declarat

recurs, pe care nu l-au motivat în scris.

Recursul este inadmisibil, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin art. 385

1

alin.

(2) și (3) C. proc. pen., a fost stabilit regimul general al încheierilor, sub

aspectul căilor de atac la care acestea sunt supuse.

Dispozițiile art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., nu pot constitui temei al admisibilității recursului,

întrucât acestea privesc, cu referire la cauză, soluția prin care instanța „admite

plângerea,

prin

sentință, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și trimite cauza,

procurorului, în vederea începerii sau a redeschiderii urmării penale, după

caz”.

Astfel, în cauză instanța a

constatat că prin plângere nu a fost învestită cu examinarea unuia din actele

procesuale prevăzute de art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., că

plângerea petenților nu a fost soluționată conform art. 278 din același cod și,

prin urmare, s-a dezînvestit printr-o încheiere nesupusă nici unei căi de atac

și a trimis dosarul, organului de urmărire penală, pentru a se pronunța în condițiile

acestui din urmă text.

Ca atare, excepția invocată

se constată a fi întemeiată.

În consecință, pentru

considerentele ce preced și ca urmare a admiterii excepției., conform art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul, ca inadmisibil.

Totodată, în baza art. 192 alin.

(2) și (4) din același cod, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor

judiciare, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de T.E., C.N., C.G., Ș.C., T.I., D.E. și N.T. împotriva

încheierii nr. 285, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

penală, la data de 10 decembrie 2004.

Obligă recurenții să

plătească statului, câte 1.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în

recurs.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 aprilie 2005.