ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3324/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 13193 din 16 noiembrie 2004, reclamanta C.H. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 14490 din 7 octombrie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei, statutul de persoană refugiată și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 45 din 2 februarie 2005, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C.H.

împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj. A anulat hotărârea nr. 14490 din 7 octombrie 2004, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantei, statutul de persoană refugiată pentru perioada 22 ianuarie 1945 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu 1 octombrie 2004. În motivarea soluției s-a reținut că reclamanta s-a născut în perioada în care părinții săi se aflau în refugiu, având la fel ca și aceștia, statutul se refugiat, de la data nașterii, până la data încetării refugiului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând că cererea reclamantei nu se încadrează în situațiile prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât aceasta, născându-se în timpul refugiului părinților săi, nu a fost nevoită să-și schimbe domiciliul, orașul Turda unde reclamanta s-a născut, aparținând Statului Român.

Examinând sentința atacată, în raport cu motivul de recurs formulat și cu dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat. Este necontestat că reclamanta s-a născut la 20 ianuarie 1945, în orașul Turda, părinții săi, L.T. și L.F., aflându-se în refugiu de la data de 1 octombrie 1943, din comuna Morlaca, județul Cluj (potrivit certificatului nr. C/2224 din 2 iulie 2003, emis de Arhivele Naționale - Direcția Județeană Cluj). Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor totalitare instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate.

Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că, atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice. Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație. Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate. Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victime și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G.

nr. 105/1999, și soțului supraviețuitor. Prin urmare, întrucât instanța de fond a reținut corect situația de fapt, interpretând judicios dispozițiile legale aplicabile, recursul declarat de pârâtă este nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 45 din 2 februarie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2005.