ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1982/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1982/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la
data de 5 ianuarie 2004, la Tribunalul Cluj, reclamanta Ș.F. a chemat în
judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, pentru ca, prin hotărârea ce se va
pronunța, să se anuleze hotărârea nr. 12.594 din 25 noiembrie 2003, emisă de
pârâtă și să o oblige pe aceasta, să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr.
189/2000, întrucât are calitate de persoană refugiată, fiind născută în
refugiu.
Prin sentința nr. 89 din 2
februarie 2004, Tribunalul Cluj, secția civilă, a declinat competența de
soluționare a acțiunii, în favoarea Curții de Apel Cluj.
Prin sentința nr. 461 din 25
martie 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios
administrativ, a admis acțiunea reclamantei, a anulat hotărârea nr. 12.594 din
25 noiembrie 2003, emisă de pârâtă, a obligat-o pe aceasta să recunoască
reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 12 aprilie 1943 - 6 martie 1945
și să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea
nr. 189/2000, începând din data de 1 decembrie 2003.
Pentru a hotărî astfel,
instanța a reținut, în esență, că reclamanta a dovedit calitatea de refugiați a
părinților săi, astfel că și aceasta, minoră fiind, are calitatea de refugiat,
pentru o perioadă cuprinsă între data 12 aprilie 1943 și data încetării
refugiului.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând că intimata s-a
născut ulterior refugiului părinților săi și că nu a suferit persecuții din
motive etnice, întrucât localitatea de domiciliu a acesteia, respectiv Turda,
județul Cluj, era sub administrație românească.
Recursul nu este fondat.
Din declarațiile
autentificate ale martorilor A.S.P. și B.A. rezultă că intimata s-a născut în
data de 12 aprilie 1943, în localitatea Turda, unde părinții acesteia se
refugiaseră din toamna anului 1940, în urma cedării Ardealului de Nord,
datorită Dictatului de la Viena.
Potrivit dispozițiilor art.
1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000,
beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român,
care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940,
până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din cele
6 situații enumerate.
Din interpretarea
prevederilor actelor normative menționate anterior, rezultă că atât obiectul,
cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii
pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile
respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că
legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate
persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor
exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât
persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și persoana
care a suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care
s-au răsfrânt nemijlocit asupra ei.
Acesta este cazul copiilor
care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost
strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit,
astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Pe cale de consecință,
instanța de fond în mod corect a reținut faptul că minorul dobândește același
statut, ca și părinții săi, și anume, acela de refugiat, motiv pentru care
Curtea constată că recursul se dovedește a fi nefondat și urmează ca, în
temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 461 din 25
martie 2004, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 25 martie 2005.