ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1739/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, reclamantul C.M. a chemat în judecată pârâții Administrația Finanțelor Publice a orașului Bușteni și Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova, solicitând anularea titlului executoriu nr. 3 din 26 aprilie 2002, emis de prima pârâtă. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a avut calitatea de primar în perioada anilor 1996 - 2000 al orașului Bușteni, iar în urma procesului-verbal de audit din 14 mai 2001, s-a emis în sarcina sa, titlul executoriu nr. 3 din 26 aprilie 2002, prin care i s-a imputat suma de 1.976.983.192 lei și 866.882.743 lei, penalități.

Mai susține reclamantul, că răspunderea materială stabilită în sarcina sa, este nelegală, deoarece nu s-a stabilit cu certitudine, cuantumul prejudiciului și vinovăția sa. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 118 din 5 septembrie 2002, a respins excepțiile privind lipsa calității procesuale active a reclamantului și excepția tardivității depunerii acțiunii, invocată de către pârâtă. De asemenea, a admis acțiunea reclamantului și a dispus anularea titlului executoriu nr. 3 din 26 aprilie 2002, emis de pârâți, în sarcina reclamantului. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că emiterea titlului executoriu în baza procesului-verbal de inspecție audit, nu este legală, întrucât în cauză, emiterea nominală a acestuia nu era de competența organului de control.

Potrivit art. 26 alin. (7) din O.G. nr. 72/2001, pentru modificarea și completarea O.G. nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv, organul de control nu are ca atribuție, stabilirea răspunderii materiale nominale a eventualelor persoane vinovate de producerea pagubelor și emiterea de titluri executorii. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Prahova, în nume propriu al Administrației Finanțelor Publice a orașului Bușteni, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Cu ocazia judecării recursului, instanța, din oficiu a invocat excepția cu privire la competența materială de soluționare a litigiului, de către curtea de apel, în raport cu dispozițiile art. 2 lit. c) C. proc.

civ., coroborat cu dispozițiile art. 3 pct. din același cod. Prin dispozițiile legale menționate, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 58/2003, curțile de apel judecă în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ, privind actele autorităților și instituțiilor centrale. Or, în cauza de față, prin acțiunea introductivă de instanță, s-a stabilit anularea unui act emis de o autoritate locală, respectiv Administrația Finanțelor Publice a orașului Bușteni, ceea ce atrage competența de soluționare a cauzei, de către tribunal, conform dispozițiilor art. 2 lit. c) C. proc. civ., modificat și completat de O.U.G. nr. 58/2003. În raport cu actele normative incidente cauzei, recursul urmează a fi admis, casată sentința atacată și trimisă cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova, în nume propriu și al Administrației Finanțelor Publice a orașului Bușteni, împotriva sentinței civile nr. 118 din 5 septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre competentă soluționare, la Tribunalul Prahova. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 mai 2004.