ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1551/2005

Asupra recursului în anulare

de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

1123 din 10 aprilie 2003, Judecătoria sector 5 București a condamnat pe

inculpatul V.I. la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208

alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

a) C. pen.

În baza art. 83 C. pen., a

revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare,

aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 824 din 21 iunie 2002 a

Judecătoriei sector 3 București și a dispus executarea ei alături de cea

aplicată în prezenta cauză, în total 4 ani închisoare.

În temeiul art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata

unui termen de încercare de 7 ani și 6 luni.

Totodată, în baza art. 86

3

C. pen., inculpatul a fost supus unor măsuri de supraveghere.

S-a reținut, în esență, că,

în noaptea de 26 februarie 2003, inculpatul a sustras, prin efracție, dintr-un

chioșc R., bunuri în valoare de 23.258.592 lei.

Tribunalul București, prin

decizia penală nr. 962/ A din 27 iunie 2003, admițând apelul declarat de

procuror, a dispus, în baza art. 83 C. pen., revocarea suspendării condiționate

a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința

penală nr. 824 din 21 iunie 2002 a Judecătoriei sectorului 3 București și, conform

art. 1 din Legea nr. 543/2002, a constatat grațiată această pedeapsă, reducând

termenul de încercare la 2 ani.

În baza art. 86

1

C. pen., a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani

închisoare, aplicată în prezenta cauză, stabilind un termen de încercare de 6

ani și 6 luni.

Totodată, a respins apelul

declarat de partea civilă SC R. SA SMB.

Curtea de Apel București,

prin decizia penală nr. 2305 din 28 octombrie 2003, a respins recursul declarat

de procuror.

Procurorul general a

declarat recurs în anulare, invocând că hotărârile pronunțate în cauză sunt

nelegale privitor la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 543/2002 și la

stabilirea pedepsei rezultante.

Recursul în anulare este

fondat.

Din examinarea sentinței

penale nr. 824 din 21 iunie 2002, definitivă prin neapelare la 28 octombrie

2002 a Judecătoriei sector 3 București, rezultă că inculpatul V.I. a fost

condamnat anterior la un an închisoare cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 208 alin.

(1) – art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., faptă săvârșită la 26 mai

2002.

Instanțele trebuiau să

constate că acestei pedepse îi sunt incidente dispozițiile grațierii

condiționate prevăzute de art. 1 din Legea nr. 543/2002, infracțiunea fiind

comisă anterior datei de 4 octombrie 2002 și nefiind exceptată de la grațiere,

conform art. 4 alin. (2) lit. a) pct. 12 din legea sus-menționată.

Apoi, instanțele trebuiau să

rețină că infracțiunea de furt calificat săvârșită de același inculpat la 26

februarie 2003 (care face obiectul hotărârilor judecătorești atacate), se

situează atât în cursul termenului de 3 ani stabilit ca și condiție a grațierii

prin legea sus-menționată, cât și în cursul termenului de încercare al suspendării

condiționate.

Drept urmare, instanțele

trebuiau ca, în baza art. 83 C. pen. și a art. 7 din Legea nr. 543/2002 să

revoce atât beneficiul grațierii condiționate, cât și cel al suspendării

condiționate a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 824/2002 a Judecătoriei sector 3 București și, în consecință, să

dispună executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată

inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat, inculpatul urmând să

execute, în total, pedeapsa de 4 ani închisoare.

Neprocedând în acest mod,

hotărârile pronunțate sunt nelegale.

În consecință, recursul în

anulare urmează să fie admis, hotărârile să fie casate, referitor la greșita

stabilire a pedepsei rezultante și la modalitatea de executare a acesteia și să

fie îndreptate, în temeiul art. 83 C. pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2002, în

sensul mai sus-arătat.

Se va face în cauză

aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul în anulare declarat de

procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție împotriva sentinței penale nr. 1123 din 10 aprilie 2003 a Judecătoriei

sector 5 București, deciziei penale nr. 962 din 27 iunie 2003 a Tribunalului

București, secția I penală și deciziei penale nr. 2305 din 28 octombrie 2003 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală, privind pe inculpatul V.I.

Casează hotărârile atacate

numai cu privire la greșita stabilire a pedepsei rezultante și la modalitatea

de executare a acesteia.

În baza art. 83 C. pen. și

art. 7 din Legea nr. 543/2002 revocă suspendarea condiționată a executării

pedepsei și beneficiul grațierii pentru pedeapsa de un an închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 824 din 21 iunie 2002 a Judecătoriei sector 3

București și, în consecință, dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de

3 ani închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt

calificat, în total inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.

Face aplicarea dispozițiilor

art. 71 și art. 64 C. pen.

Onorariul cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 3 martie 2005.