ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4225/2005

Asupra conflictului negativ de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria sectorului

1 București la data de 11 decembrie 2003, recurentele P.S.I.F.V. și L.A.M. au

chemat în judecată pe pârâții Banca Națională a României și Ministerul

Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să

fie obligați la restituirea bijuteriilor confiscate la data de 14 martie 1949

de la autorii lor, arătând că valoarea obiectelor confiscate se ridică la un

miliard lei și, respectiv, 200.000.000 lei.

Prin sentința civilă nr. 2719 din 19

aprilie 2004, Judecătoria sectorului 1 București a admis în parte acțiunea,

obligând pârâții la plata contravalorii obiectelor confiscate la prețul

practicat de Banca Națională a României la data plății efective și a respins

cererea de restituire a contravalorii obiectelor din metal comun confiscate.

Împotriva acestei sentințe, reclamantele

au formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 655/A Tribunalul

București, secția a V-a civilă, a declinat competența de soluționare a apelului

în favoarea Curții de Apel București motivând că față de dispozițiile art. 282

alin. (1) C. proc. civ., calea de atac ce poate fi promovată împotriva

hotărârii pronunțate în primă instanță este apelul.

Prin decizia civilă nr. 1679/A, Curtea de

Apel București, secția a VII-a civilă, și pentru cauze privind conflicte de

muncă și asigurări sociale a reținut că în conformitate cu art. 299 alin. (3) C.

proc. civ., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004, în situațiile în

care hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești sunt supuse numai

recursului, judecarea acestei căi de atac este de competența instanței imediat

superioare celei care a pronunțat hotărârea în cauză, motiv pentru care a

declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București.

A constatat în temeiul art. 21 raportat

la art. 22 C. proc. civ., conflict negativ de competență și a înaintat dosarul

la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cu privire la conflictul negativ de

competență urmează a se constata că este competentă să soluționeze apelul

Curtea de Apel București pentru considerentele ce vor urma.

În conformitate cu dispozițiile art. 299

alin. (3) C. proc. civ., așa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003

aprobată prin Legea nr. 195/2004, „În situațiile în care potrivit dispozițiilor

prezentului cod sau ale legii speciale, încheierile sau alte hotărâri

pronunțate de instanțele judecătorești sunt supuse numai recursului, judecarea

acestei căi de atac este de competența instanței imediat superioare celei care

a pronunțat hotărârea în cauză”.

În speță, se observă că greșit Curtea de

Apel București a calificat apelul declarat de reclamantele P.S.I.F.V. și L.A.M.

împotriva sentinței civile nr. 2719/2004 a Judecătoriei sector 1 ca fiind

recurs, în realitate această cale de atac este apel, urmând ca în conformitate

cu dispozițiile art. 3

2

pct. 2 C. proc. civ., așa cum a fost

modificat prin O.U.G. nr. 58/2003 care stabilește competența după materie a

curților de apel, cererea fiind supusă atât căii de atac a apelului, cât și

căii de atac a recursului, să fie judecat de Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

apelului declarat de P.S.I. și de L.A.M. în favoarea Curții de Apel București.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20

mai 2005.