ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2416/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

La data de 8 martie 2002, partea

vătămată P.A. a solicitat începerea urmăririi penale și trimiterea în judecată

a membrilor Comisiei locale Viișoara de aplicare a Legii nr. 18/1991 pentru

săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești prevăzute

de art. 271 alin. (1) C. pen.

Prin rezoluția nr.

216/P/2002 din 4 septembrie 2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita,

în baza art. 228 alin. (2) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a

confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de G.I., pentru

infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești, prevăzută de art. 271

alin. (2) C. pen., întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive

ale infracțiunii, respectiv vinovăția.

S-a reținut, din probatoriul

administrat în cauză, că sentința penală nr. 19/1997, cu referire la executarea

căreia s-a susținut că s-a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 271 alin.

(1) C. pen., nu a rămas definitivă, aceasta urmând căile apelului și

recursului.

Totodată, petenta se află în

judecată cu T.L., pentru aceeași suprafață de teren, motiv pentru care Comisia

de aplicare a Legii nr. 18/1991 nu a înaintat documentația necesară eliberării

titlului de proprietate.

Așadar, poziția petentei din

Anexa 2 b, din forma inițială, a fost anulată prin ordinul prefectului, iar

hotărârea judecătorească menționată nu este definitivă.

Drept urmare, secretara

G.I., împotriva căreia se plânge petenta, nu putea înainta documentația

necesară eliberării titlului de proprietate.

Prin rezoluția nr.

167/VIII.12002 din 18 noiembrie 2002, prim procurorul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Marghita a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentă

împotriva rezoluției primare de neîncepere a urmăririi penale.

Curtea de Apel Oradea,

secția penală, și pentru cauze cu minori, a respins, ca neîntemeiată, plângerea

formulată de petenta P.A., în condițiile art. 278

1

C. proc. pen.,

împotriva rezoluției de netrimitere în judecată, confirmată de procurorul

ierarhic superior.

Împotriva hotărârii primei

instanțe petenta P.A. a declarat recurs, solicitând anularea sentinței atacate.

Examinând cauza în raport de

excepția pusă în discuția părților, din oficiu, se constată următoarele:

Potrivit art. 25 C. proc.

pen., judecătoria are plenitudine de jurisdicție, în materie penală, ca instanță

de fond.

Infracțiunea prevăzută de

art. 271 C. pen., nu este dată, prin lege, în competența altei instanțe.

Drept urmare, în raport de

dispozițiile art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., competența

soluționării în primă instanță a plângerii formulate de petenta P.A. împotriva

soluției organului de urmărire penală revenea Judecătoriei Marghita.

Ca atare, pronunțându-se

asupra plângerii cu încălcarea competenței altei instanțe, Curtea de Apel

Oradea a pronunțat o hotărâre supusă cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., excepția privitoare la nerespectarea

dispozițiilor relative la competența după materie, sancționată cu nulitatea

prin art. 197 alin. (2) C. proc. pen., pusă din oficiu în discuția părților,

constatându-se a fi întemeiată.

În consecință, pentru

considerentele ce preced și ca urmare a admiterii excepției, conform art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Curtea va admite recursul, va casa sentința

atacată și va trimite dosarul Judecătoriei Marghita, spre competentă soluționare

în primă instanță a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

petiționara P.A. împotriva sentinței penale nr. 9/ P din 2 februarie 2005 a

Curții de Apel Oradea.

Casează sentința penală

atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Marghita.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 aprilie 2005.