ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2416/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 8 martie 2002, partea vătămată P.A. a solicitat începerea urmăririi penale și trimiterea în judecată a membrilor Comisiei locale Viișoara de aplicare a Legii nr. 18/1991 pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești prevăzute de art. 271 alin. (1) C. pen. Prin rezoluția nr. 216/P/2002 din 4 septembrie 2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita, în baza art. 228 alin. (2) și art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de G.I., pentru infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești, prevăzută de art. 271 alin. (2) C. pen., întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv vinovăția.

S-a reținut, din probatoriul administrat în cauză, că sentința penală nr. 19/1997, cu referire la executarea căreia s-a susținut că s-a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 271 alin. (1) C. pen., nu a rămas definitivă, aceasta urmând căile apelului și recursului. Totodată, petenta se află în judecată cu T.L., pentru aceeași suprafață de teren, motiv pentru care Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 nu a înaintat documentația necesară eliberării titlului de proprietate. Așadar, poziția petentei din Anexa 2 b, din forma inițială, a fost anulată prin ordinul prefectului, iar hotărârea judecătorească menționată nu este definitivă. Drept urmare, secretara G.I., împotriva căreia se plânge petenta, nu putea înainta documentația necesară eliberării titlului de proprietate.

Prin rezoluția nr. 167/VIII.12002 din 18 noiembrie 2002, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției primare de neîncepere a urmăririi penale. Curtea de Apel Oradea, secția penală, și pentru cauze cu minori, a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petenta P.A., în condițiile art. 278 1 C. proc. pen., împotriva rezoluției de netrimitere în judecată, confirmată de procurorul ierarhic superior. Împotriva hotărârii primei instanțe petenta P.A. a declarat recurs, solicitând anularea sentinței atacate. Examinând cauza în raport de excepția pusă în discuția părților, din oficiu, se constată următoarele: Potrivit art. 25 C. proc.

pen., judecătoria are plenitudine de jurisdicție, în materie penală, ca instanță de fond. Infracțiunea prevăzută de art. 271 C. pen., nu este dată, prin lege, în competența altei instanțe. Drept urmare, în raport de dispozițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., competența soluționării în primă instanță a plângerii formulate de petenta P.A. împotriva soluției organului de urmărire penală revenea Judecătoriei Marghita. Ca atare, pronunțându-se asupra plângerii cu încălcarea competenței altei instanțe, Curtea de Apel Oradea a pronunțat o hotărâre supusă cazului de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., excepția privitoare la nerespectarea dispozițiilor relative la competența după materie, sancționată cu nulitatea prin art. 197 alin. (2) C. proc.

pen., pusă din oficiu în discuția părților, constatându-se a fi întemeiată. În consecință, pentru considerentele ce preced și ca urmare a admiterii excepției, conform art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite dosarul Judecătoriei Marghita, spre competentă soluționare în primă instanță a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de petiționara P.A. împotriva sentinței penale nr. 9/ P din 2 februarie 2005 a Curții de Apel Oradea. Casează sentința penală atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Marghita. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 aprilie 2005.