ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.03.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1481/2005

HOTĂRÂRE
08.03.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1481/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 27 martie 2003, reclamantul M.I. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, anularea hotărârii nr. 751 din 28

februarie 2002, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i

acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.

Motivându-și cererea,

reclamantul a arătat că, deși a dovedit că, în perioada 26 septembrie 1957 - 17

octombrie 1960, a efectuat stagiul militar, în construcții, în cadrul unor

detașamente ale Direcției Generale a Serviciului Muncii, pârâta i-a refuzat

acordarea drepturilor compensatorii cuvenite.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 195 din 3

iunie 2003, a respins acțiunea, ca nefondată.

Instanța a reținut că

soluția se impune în raport cu relațiile de la Centrul Militar al județului Arad care, prin adresa nr. A - 1469 din 16 mai 2003, a comunicat

că perioadele de stagiu militar executate de reclamant, nu se încadrează în

prevederile Legii nr. 309/2002, pentru că unitățile militare nu au făcut parte

din Direcția Generală a Serviciului Muncii, așa cum rezultă din tabelul

întocmit de Arhivele Naționale.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, în termen legal, reclamantul, susținând că, întrucât a

efectuat stagiul militar la muncă, în detașamente ale Direcției Generale a Serviciului

Muncii, iar instanța nu i-a recunoscut calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002,

i s-a făcut o nedreptate, față de alte persoane care au prestat serviciul militar

în condiții identice și au primit, totuși, drepturile compensatorii prevăzute

de actul normativ indicat.

Critica este întemeiată .

Din copia livretului

militar, prezentat de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a

prestat muncă în construcții, în perioadele:

- 26 septembrie 1957 - 8

decembrie 1957, în Detașamentul de Muncă al G.A.S. Săcălaz;

- 14 septembrie 1958 - 8

decembrie 1958, la U.M. nr. 03172 Ineu;

- 27 iunie 1959 - 30 iulie

1959, la U.M. nr. 01214 Ineu;

- 8 august 1960 - 17 noiembrie

1960, în cadrul Detașamentului de Muncă G.A.S. Săcălaz.

După lăsarea la vatră, el a

fost inclus în categoria soldaților neinstruiți.

Din moment ce nu se poate

contesta prestarea muncii pe durata stagiului militar, în detașamente de muncă

organizate în acest scop, nu se justifică exceptarea reclamantului, de la

acordarea drepturilor solicitate. În caz contrar, s-ar ajunge la situații

inechitabile, de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat

stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor împrejurări

formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare,

beneficiază de un tratament diferit și, evident, discriminatoriu.

Având în vedere cele expuse,

în considerarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 și ale art. 312 C.

proc. civ., Curtea va admite recursul, va modifica sentința atacată și, în

fond, va admite acțiunea formulată de reclamantul M.I.

Pe cale de consecință, va

anula hotărârea contestată și va obliga pârâta să emită o nouă hotărâre prin care

să-i acorde reclamantului, drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002,

pentru perioadele 26 septembrie 1957 - 8 decembrie 1957; 14 septembrie 1958 - 8

decembrie 1958; 27 iunie 1959 - 30 iulie 1959 și 8 august 1960 - 17 noiembrie

1960, cu începere de la 1 octombrie 2002.

Admite recursul declarat de reclamantul

M.I., împotriva sentinței civile nr. 195 din 3 iunie 2003, a Curții de Apel

Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.

Modifică sentința atacată

și, în fond, admite acțiunea formulată de reclamantul M.I.

Anulează hotărârea nr. 751

din 28 februarie 2003, a Casei Județene de Pensii Arad. Obligă pârâta să emită

o nouă hotărâre, prin care să-i acorde reclamantului, drepturile prevăzute de art.

1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioadele 26 septembrie 1957 - 8 decembrie

1957; 14 septembrie 1958 - 8 decembrie 1958; 27 iunie 1959 - 30 iulie 1959 și 8

august 1960 - 17 noiembrie 1960, cu începere de la 1 octombrie 2002.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 martie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-10-31
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3619/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 ianuarie 2003, reclamantul S.C. a contestat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, hotărârea nr. 365 d
ÎCCJ 2005-01-13
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 113/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 8 decembrie 2003, reclamantul M.V. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, solicitând să se dispună an
ÎCCJ 2003-11-28
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4273/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 7 martie 2003, reclamantul P.R. a solicitat anularea hotărârii nr. 342 din 31 ianuarie 2003 emisă de pârâta Casa Județeană d
ÎCCJ 2004-10-15
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7628/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta C.I. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, solicitând Curții de Apel Timișoara, ca în contradictoriu cu pârâta, să dispună
ÎCCJ 2005-03-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1800/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta P.M. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Arad, solicitând instanței, ca în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii n
Sursă