ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 955/2005

Asupra recursurilor de față:

Din actele și lucrările

dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 31

ianuarie 2005, pronunțată în dosarul nr. 852/2005 Curtea de Apel Iași a respins

cererea formulată de inculpații M.C., B.V. și B.I. privind recuzarea

judecătorilor C.I.E., D.D., S.G., G.A., S.C. și G.C.

În motivarea cererii de

recuzare petenții au susținut că respectivii judecători sunt incompatibili, în

soluționarea recursului ce se va judeca la 31 ianuarie 2005, întrucât se află

în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 47 alin. (2) C. proc. pen.

Primii trei magistrați și-au

exprimat punctul de vedere cu privire la legalitatea prelungirii arestării

preventive prin încheierea nr. 2 din 14 ianuarie 2005, iar ceilalți trei

judecători au pronunțat încheierea nr. 11 din 24 ianuarie 2005, soluționând

recursul promovat de Parchetul Tribunalului Iași.

Pronunțând soluția de mai

sus, instanța a reținut că, în interpretarea dispozițiilor alin. (2) al art. 47

C. proc. pen., exprimarea părerii anticipate poate interveni în cursul

desfășurării procesului penal, fie înafara lui; s-a mai susținut, în același

sens că părerea trebuie să se refere la soluția care ar putea fi dată în cauză,

respectiv, condamnare, achitarea sau încetarea procesului penal pentru prima

instanță și admiterea sau respingerea căilor de atac pentru instanțele

superioare.

Împotriva acestei soluții au

declarat recurs cei trei petenți care au criticat-o pentru greșita interpretare

a dispozițiilor art. 47 alin. (2) C. proc. pen., în raport de împrejurarea că,

cei șase judecători nominalizați și-au spus părerea în hotărârile prin care au

soluționat cererile de revocare a măsurii arestării preventive.

Recursul este inadmisibil

pentru considerentele ce urmează:

Conform art. 385

1

alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs odată cu sentința

sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când potrivit legii, pot fi atacate

separat cu recurs.

Revenind la dispozițiile

art. 52 C. proc. pen., care reglementează procedura de soluționare a recuzării,

în cursul judecății, se constată că, încheierea prin care s-a respins o cerere

de recuzare nu se atacă separat cu recurs.

În aceste condiții, petenții

au folosit o cale de atac care nu este prevăzută de lege ceea ce atrage

inadmisibilitatea recursului declarat și în consecință, respingerea lui

potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art.

192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibile, recursurile declarate de petiționarii M.C., B.V. și B.I.

împotriva încheierii din 31 ianuarie 2005 a Curții de Apel Iași, pronunțată în

dosarul nr. 852/2005.

Obligă pe recurentul

petiționar M.C. să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare,

din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe recurenții

petiționari B.V. și B.I. să plătească statului câte 600.000 lei cheltuieli

judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 februarie 2005.