ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1570/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința nr. 1118 din 14 septembrie 2004, condamnă pe inculpatul N.L. la 6 ani și 4 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. b) și a art. 71 C. pen. Inculpatul este menținut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenția preventivă, de la 15 august 2002 până la zi. El este obligat să plătească: a) 5.000.000 lei daune materiale și 5.000.000 lei daune morale părții civile I.M.; b) 10.000.000 lei cheltuieli judiciare statului. Instanța reține că, în seara de 14 august 2002, inculpatul, aflat în București, pe strada Lucrețiu Pătrășcanu, o acostează pe numita I.M.

(procuror) de la care, prin violență, îi sustrage lănțișorul din aur de la gât, apoi dispare. Inculpatul declară apel, susținând că e nevinovat. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 20 din 14 ianuarie 2005, respinge, ca nefondat, apelul și îl obligă pe apelant la 900.000 lei cheltuieli judiciare statului. El este menținut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenția, de la 15 august 2002 până la zi. Prin recursul de față, inculpatul critică decizia, reiterând susținerea din apel. Critica nu este întemeiată. Prima instanță a reținut corect situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător.

Astfel, partea vătămată, procuror de profesie, declară constant că, atunci când a fost jefuită, a reținut exact figura inculpatului, pe care l-a urmărit, observând unde a fugit și adăpostit și anunțând imediat poliția, iar după ce aceasta din urmă l-a depistat, la foarte scurt timp, l-a recunoscut din nou, în prezența martorilor asistenți F.I. și G.G. La rândul lor, martorii asistenți F.I. și G.G., prezenți la recunoașterea din grup, confirmă că la 15 august 2002, partea vătămată l-a indicat pe inculpat ca fiind cel care i-a sustras, prin violență, lănțișorul din aur de la gât. Inculpatul recunoaște că locuiește în blocul din apropierea locului în care partea vătămată a fost jefuită, că aceasta l-a indicat constant, că el este autorul tâlhăriei, dar că, în seara aceea, el a fost în stare de ebrietate, încât nu-și amintește ce a făcut.

Pentru fapte similare, inculpatul a mai fost condamnat, în anul 1998, cum atestă cazierul său. Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., decizia atacată va fi menținută, prin respingerea recursului, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.L. împotriva deciziei penale nr. 20 din 14 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 15 august 2002 la 4 martie 2005. Obligă recurentul inculpat să plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 martie 2005.