ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1570/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția

a II-a penală, prin sentința nr. 1118 din 14 septembrie 2004, condamnă pe

inculpatul N.L. la 6 ani și 4 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. b) și a art.

71 C. pen.

Inculpatul este menținut în

stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenția preventivă, de la

15 august 2002 până la zi.

El este obligat să

plătească:

a) 5.000.000 lei daune

materiale și 5.000.000 lei daune morale părții civile I.M.;

b) 10.000.000 lei cheltuieli

judiciare statului.

Instanța reține că, în seara

de 14 august 2002, inculpatul, aflat în București, pe strada Lucrețiu

Pătrășcanu, o acostează pe numita I.M. (procuror) de la care, prin violență, îi

sustrage lănțișorul din aur de la gât, apoi dispare.

Inculpatul declară apel,

susținând că e nevinovat.

Curtea de Apel București,

secția I penală, prin decizia nr. 20 din 14 ianuarie 2005, respinge, ca

nefondat, apelul și îl obligă pe apelant la 900.000 lei cheltuieli judiciare

statului.

El este menținut în stare de

arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenția, de la 15 august 2002 până

la zi.

Prin recursul de față,

inculpatul critică decizia, reiterând susținerea din apel.

Critica nu este întemeiată.

Prima instanță a reținut

corect situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător.

Astfel, partea vătămată,

procuror de profesie, declară constant că, atunci când a fost jefuită, a

reținut exact figura inculpatului, pe care l-a urmărit, observând unde a fugit

și adăpostit și anunțând imediat poliția, iar după ce aceasta din urmă l-a

depistat, la foarte scurt timp, l-a recunoscut din nou, în prezența martorilor

asistenți F.I. și G.G.

La rândul lor, martorii

asistenți F.I. și G.G., prezenți la recunoașterea din grup, confirmă că la 15

august 2002, partea vătămată l-a indicat pe inculpat ca fiind cel care i-a

sustras, prin violență, lănțișorul din aur de la gât.

Inculpatul recunoaște că

locuiește în blocul din apropierea locului în care partea vătămată a fost

jefuită, că aceasta l-a indicat constant, că el este autorul tâlhăriei, dar că,

în seara aceea, el a fost în stare de ebrietate, încât nu-și amintește ce a

făcut.

Pentru fapte similare,

inculpatul a mai fost condamnat, în anul 1998, cum atestă cazierul său.

Din oficiu, nu se constată

motive de casare, care să fie luate în considerare.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., decizia atacată va fi menținută, prin respingerea

recursului, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul N.L. împotriva deciziei penale nr. 20 din 14

ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata arestării preventive de la 15 august 2002 la 4 martie

2005.

Obligă recurentul inculpat

să plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 4 martie 2005.