ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1608/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 361 din 18

aprilie 2002, pronunțată de Tribunalul București, a fost condamnat inculpatul

D.M.L. la 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. e) cu aplicarea art. 99 C. pen., conform

art. 81 și art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe o

perioadă de încercare de 4 ani și 6 luni.

Instanța a reținut, în fapt, că în

ziua de 1 iunie 2001, în timp ce partea vătămată se afla în apropierea

locuinței sale încercând să umfle roata de la bicicletă, inculpatul, însoțit de

o persoană rămasă neidentificată, i-a cerut lănțișorul de aur de la gât, punând

chiar mâna pe el. La refuzul părții vătămate, inculpatul a smuls lănțișorul și

a fugit. A fost reținut la scurt timp de organele de poliție, fără ca lănțișorul

să fie recuperat.

Apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Tribunalul București a fost admis de Curtea de Apel București prin

decizia penală nr. 543 din 4 septembrie 2002, în sensul înlăturării aplicării

dispozițiilor art. 81 și art. 110 C. pen.

Inculpatul a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând prin apărătorul său casarea

deciziei și menținerea sentinței instanței de fond prin care s-a dispus

suspendarea executării pedepsei.

Recursul nu este fondat.

Examinând actele dosarului se

constată că, așa cum corect a reținut instanța de apel, scopul educativ și

preventiv al pedepsei ce i s-a aplicat inculpatului stabilită la limita minimă

prevăzută de lege, nu poate fi atins decât prin executarea ei în detenție.

S-au avut în vedere împrejurările

concrete în care inculpatul, într-un loc public, a smuls lănțișorul de aur de

la gâtul părții vătămate, a fugit încercând să se sustragă răspunderii penale,

ceea ce dovedește o periculozitate sporită a acestuia. Din referatul de anchetă

socială, rezultă că inculpatul a abandonat școala și fiind nesupravegheat de

părinți, are un anturaj cu influențe negative.

Instanța de apel a ținut seama de

asemenea, de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii comise, de

frecvența unor astfel de fapte.

Nefiind deci, îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 81 C. pen., privind suspendarea executării pedepsei, măsură

solicitată de inculpat, urmează să se respingă recursul declarat de acesta ca

nefondat cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul D.M.L. împotriva deciziei penale nr. 543/ A din 4

septembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 martie 2003.