ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1363/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1363/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea introdusă la 5 mai 2003
pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, reclamanta D.E. a chemat în judecată pe
pârâta I.I. pentru obligarea acesteia să-i plătească contravaloarea a 100 fire
praz, 70 bucăți varză, lucernei de pe 3424 mp și a 25 m de gard din lemne.
Reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtei să readucă în stare de folosință fântâna
proprietatea ei pe care aceasta a astupat-o.
Judecătoria Râmnicu Vâlcea prin
sentința civilă nr. 6269 din 9 decembrie 2003 a respins acțiunea cu cheltuieli
de judecată.
Pentru a pronunța această soluție
instanța a reținut că reclamanta nu și-a dovedit pretențiile, pe terenul
proprietatea sa în toamna anului 2001 ea cultivând porumb și roșii nu varză și
praz iar fântâna în discuție a fost astupată fiind inutilizabilă din cauze naturale
și nu din vina pârâtei. Nu a fost dovedită nici însușirea de către pârâtă a
lucernei de pe terenul reclamantei.
Curtea de Apel Pitești prin decizia
nr. 640/A din 31 martie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă,
constatând că instanța de fond a făcut o analiză judicioasă a probelor
administrate în cauză, acțiunea fiind respinsă ca nedovedită, în cauză nefiind
întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 și art.
999 C. civ.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs reclamanta. Criticile s-au întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și
10 C. proc. civ., dar în fapt s-au bazat pe împrejurarea că instanțele au făcut
o greșită aplicare a probelor administrate în cauză, recurenta criticând de
asemenea și faptul că i s-au respins probele solicitate, trei martori și o
expertiză tehnică pentru stabilirea valorii pagubelor și cauzelor degradării
fântânii.
Recursul este neîntemeiat.
După apariția O.U.G. 138/2000 prin
care a fost abrogat pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. nu se mai poate critica o
hotărâre judecătorească pentru greșita interpretare a probelor.
Temeiul de drept invocat de
recurentă, pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. nu a fost susținut și justificat de
vreo dispoziție precisă care să fi fost încălcată iar cât privește pct. 10 al
aceluiași articol s-a făcut vorbire de probe solicitate și neîncuviințate de
instanță nu de probe administrate și nesocotite de aceasta, conform cerințelor
precise ale textului învederat.
Pentru considerentele arătate
recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de
reclamanta D.E. împotriva deciziei civile nr. 640/A din 31 martie 2004 a Curții
de Apel Pitești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie
2005.