ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3780/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 90 din 3 februarie 2003 a Judecătoriei Costești a fost respinsă acțiunea formulată de C.A. împotriva pârâtei P.C., astfel cum a fost precizată, având ca obiect plata unor despăgubiri în valoare de 10 milioane lei, reprezentând contravaloarea plantației de pruni și a lucrărilor de fertilizare a terenului în suprafață de 0,14 ha, proprietatea sa. A fost admisă în parte cererea reconvențională, dispunându-se obligarea reclamantei și a soțului său C.I. să-și ridice construcțiile aflate pe terenul în litigiu, precum și de a-și ridica îngrășământul natural depozitat lângă pătul și materialele de construcție.

Apelul declarat de pârâta P.C. împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 1789 din 5 decembrie 2003 a Tribunalului Argeș, secția civilă, prin care a fost schimbată în parte sentința, în sensul admiterii în parte a acțiunii principale, dispunându-se obligarea pârâtei la plata sumei de 2.102.419 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor, conform raportului de expertiză L.D. A fost respins ca nefondat capătul din cererea reconvențională privind ridicarea pătulului acoperit cu internită. Împotriva acestei decizii dată în apel de tribunal, P.C. a declarat recursul de față în temeiul art. 304 pct. 7 și 10 C. proc. civ., susținând în esență că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, nu a avut în vedere probele esențiale care ar fi dus la dezlegarea pricinii.

Împotriva aceleiași decizii au declarat recurs și celelalte părți, C.A. și C.I., întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ., susținând, între altele, că dispozitivul hotărârii nu cuprinde soluția adoptată în soluționarea apelului lor. Aceste două recursuri au fost înaintate acestei instanțe prin adresa nr. 1653 din 27 octombrie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, prin care a fost trimis același dosar ca urmare a declinării competenței de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Și în adevăr prin sentința civilă nr. 51 din 18 octombrie 2004 a Curții de Apel Pitești s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire formulată de P.C.

împotriva deciziei civile nr. 1789 din 5 octombrie 2003 a Tribunalului Argeș în favoarea acestei instanțe. S-a avut în vedere că cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se îndreaptă la instanța mai mare în grad față de instanțele care au pronunțat hotărâri potrivnice, conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ. De observat că anterior, cu privire la aceeași cerere de revizuire s-a dispus declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Pitești, prin decizia nr. 360 din 20 mai 2004 a Tribunalului Argeș, secția civilă, având în vedere că decizia împotriva căreia a fost îndreptată cererea de revizuire a fost pronunțată de tribunal. S-a făcut astfel aplicarea prevederilor art.323 alin. (2) C. proc.

civ., cererea fiind întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., decizia a cărei revizuire s-a solicitat, ca fiind potrivnică unei hotărâri anterioare, fiind dată de tribunal. Rezultă din cele redate că această instanță este investită atât cu soluționarea recursurilor declarate de părți împotriva deciziei nr. 1789 din 5 decembrie 2002 a Tribunalului Argeș, cât și cu cererea de revizuire îndreptată împotriva aceleiași hotărâri. În primul rând se constată că recursurile la care s-a făcut referire nu sunt de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Fiind recurată o decizie a tribunalului, dată în apel competența de soluționare a acestei căi de atac revine curții de apel, conform art. 3 pct. 2 1 C. proc.

civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 65/2004. Tot astfel, urmează a se constata că nici cererea de revizuire nu este de competența acestei instanțe, de vreme ce revizuirea este îndreptată împotriva unei hotărâri a tribunalului, iar art. 323 alin. (1) C. proc. civ. prevede că cererea de revizuire se îndreaptă la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice. De aceea, în raport de cele ce preced, urmează a se dispune declinarea competenței de soluționare a recursurilor de față, precum și a cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Declină competența de soluționare a cererii de revizuire și a recursurilor declarate de reclamanții C.A. și C.I. și pârâta P.C. împotriva deciziei nr. 1789 din 5 decembrie 2003 a Tribunalului Argeș în favoarea Curții de Apel Pitești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2005.