ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3780/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 90 din 3

februarie 2003 a Judecătoriei Costești a fost respinsă acțiunea formulată de C.A.

împotriva pârâtei P.C., astfel cum a fost precizată, având ca obiect plata unor

despăgubiri în valoare de 10 milioane lei, reprezentând contravaloarea

plantației de pruni și a lucrărilor de fertilizare a terenului în suprafață de

0,14 ha, proprietatea sa. A fost admisă în parte cererea reconvențională,

dispunându-se obligarea reclamantei și a soțului său C.I. să-și ridice

construcțiile aflate pe terenul în litigiu, precum și de a-și ridica

îngrășământul natural depozitat lângă pătul și materialele de construcție.

Apelul declarat de pârâta P.C.

împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 1789 din 5 decembrie 2003

a Tribunalului Argeș, secția civilă, prin care a fost schimbată în parte

sentința, în sensul admiterii în parte a acțiunii principale, dispunându-se

obligarea pârâtei la plata sumei de 2.102.419 lei, reprezentând contravaloarea

investițiilor, conform raportului de expertiză L.D. A fost respins ca nefondat

capătul din cererea reconvențională privind ridicarea pătulului acoperit cu

internită.

Împotriva acestei decizii dată în

apel de tribunal, P.C. a declarat recursul de față în temeiul art. 304 pct. 7

și 10 C. proc. civ., susținând în esență că hotărârea nu cuprinde motivele pe

care se sprijină, nu a avut în vedere probele esențiale care ar fi dus la

dezlegarea pricinii.

Împotriva aceleiași decizii au

declarat recurs și celelalte părți, C.A. și C.I., întemeiat pe prevederile art.

304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ., susținând, între altele, că dispozitivul

hotărârii nu cuprinde soluția adoptată în soluționarea apelului lor.

Aceste două recursuri au fost

înaintate acestei instanțe prin adresa nr. 1653 din 27 octombrie 2004 a Curții

de Apel Pitești, secția civilă, prin care a fost trimis același dosar ca urmare

a declinării competenței de soluționare a cererii de revizuire în favoarea

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Și în adevăr prin sentința civilă

nr. 51 din 18 octombrie 2004 a Curții de Apel Pitești s-a dispus declinarea

competenței de soluționare a cererii de revizuire formulată de P.C. împotriva

deciziei civile nr. 1789 din 5 octombrie 2003 a Tribunalului Argeș în favoarea

acestei instanțe.

S-a avut în vedere că cererea de

revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se îndreaptă

la instanța mai mare în grad față de instanțele care au pronunțat hotărâri

potrivnice, conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ.

De observat că anterior, cu privire

la aceeași cerere de revizuire s-a dispus declinarea competenței în favoarea

Curții de Apel Pitești, prin decizia nr. 360 din 20 mai 2004 a Tribunalului

Argeș, secția civilă, având în vedere că decizia împotriva căreia a fost

îndreptată cererea de revizuire a fost pronunțată de tribunal. S-a făcut astfel

aplicarea prevederilor art.323 alin. (2) C. proc. civ., cererea fiind

întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., decizia a cărei

revizuire s-a solicitat, ca fiind potrivnică unei hotărâri anterioare, fiind

dată de tribunal.

Rezultă din cele redate că această

instanță este investită atât cu soluționarea recursurilor declarate de părți

împotriva deciziei nr. 1789 din 5 decembrie 2002 a Tribunalului Argeș, cât și

cu cererea de revizuire îndreptată împotriva aceleiași hotărâri.

În primul rând se constată că

recursurile la care s-a făcut referire nu sunt de competența Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Fiind recurată o decizie a

tribunalului, dată în apel competența de soluționare a acestei căi de atac

revine curții de apel, conform art. 3 pct. 2

1

C. proc. civ., astfel

cum a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 65/2004.

Tot astfel, urmează a se constata că

nici cererea de revizuire nu este de competența acestei instanțe, de vreme ce

revizuirea este îndreptată împotriva unei hotărâri a tribunalului, iar art. 323

alin. (1) C. proc. civ. prevede că cererea de revizuire se îndreaptă la

instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat

hotărârile potrivnice.

De aceea, în raport de cele ce

preced, urmează a se dispune declinarea competenței de soluționare a

recursurilor de față, precum și a cererii de revizuire în favoarea Curții de

Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Declină competența de soluționare a

cererii de revizuire și a recursurilor declarate de reclamanții C.A. și C.I. și

pârâta P.C. împotriva deciziei nr. 1789 din 5 decembrie 2003 a Tribunalului

Argeș în favoarea Curții de Apel Pitești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2005.