ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5067/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5067/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 5 iunie 2002, reclamanta SC S.C. SRL Ploiești a chemat în judecată A.N.D. București și SC C. SA Ploiești, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, instanța de judecată să oblige pârâtele să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de cca. 6.000 mp. teren situat în intravilanul comunei Blejoi la km 6. În motivarea cererii reclamanta a invocat dreptul său de proprietate asupra suprafeței de teren menționate, dobândit prin cumpărare și ocuparea abuzivă a terenului prin efectuarea de către pârâte a unor lucrări complexe pentru lărgirea DN 1 București-Brașov și a șoselei de centură a municipiului București.
Acțiunea a fost precizată ulterior în sensul obligării alternative a pârâtelor. În cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu B.T., sucursala Ploiești. Pârâta I a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată, învederând că lucrările s-au efectuat pe terenuri aparținând domeniului public. Pârâta II a invocat lipsa calității procesuale pasive, în considerarea calității sale de constructor, precum și cerere reconvențională la a cărei judecare a renunțat ulterior. Prin sentința nr. 1171 din 24 noiembrie 2003, Tribunalul Prahova, secția comercială, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta I să plătească reclamantei suma de 129.375 dolari S.U.A. reprezentând contravaloarea suprafeței de 5750 mp.
teren ocupat fără drept, conform raportului de expertiză B.T. Prin aceeași hotărâre, instanța de fond a respins acțiunea față de pârâta II, ca fiind pornită împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă. Totodată, a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu și a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere privind obligarea pârâtei I la ridicarea construcțiilor de pe terenul său, precum și a pârâtei II la judecarea cererii reconvenționale. Pentru a admite în parte acțiunea reclamantei și a obliga pârâta I la plata valorii terenului, instanța de fond a constatat că aceasta din urmă a efectuat lucrări de modernizare și lărgire a drumurilor menționate, fără ca terenul necesar, aflat în proprietatea reclamantei, să fie dobândit conform art. 54 din Legea nr. 43/1997.
Împotriva hotărârii primei instanțe, pârâta C.N.A.D.N. din România SA a declarat apel, formulând următoarele critici: - încălcarea dispozițiilor art. 85 C. proc. civ., cu referire la necitarea acesteia ulterior efectuării expertizei B.T.; - încălcarea principiului contradictorialității, cu referire la împrejurarea lipsirii acesteia de posibilitatea de a face obiecțiuni la cele două rapoarte de expertiză, precum și necomunicarea altor mijloace de probă depuse la dosarul cauzei; - necomunicarea precizării de acțiune, depusă de reclamantă la dosarul cauzei la data de 21 noiembrie 2003. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 943 din 29 martie 2004, a respins apelul declarat de pârâta menționată, ca nefondat.
S-a reținut că pârâta a primit termen în cunoștință, împrejurare în raport de care legea procesuală civilă nu mai impune citarea părții. Apelanta a participat la efectuarea expertizelor, rapoartelor, au fost depuse la dosarul cauzei, așa încât pavitatea acestei pârâte nu este imputabilă instanței. În fine, precizarea de acțiune nu privea o cerere nouă, așa încât apelul s-a constatat ca fiind nefondat și sub aspectul acestei din urmă critici.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta a declarat recurs, formulând următoarele critici: - instanța de control judiciar a încălcat dispozițiile legii, cu referire la necomunicarea cuantumului taxelor de timbru datorate în apel; - în mod greșit s-a reținut prin hotărârea atacată că pârâta a fost legal citată la judecarea în fond a cauzei, cu referire la necitarea pentru termenele de judecată din 17 iulie 2003 și 1 septembrie 2003, ulterior datei de 16 iunie 2003 când aceasta a fost prezentă în instanță; - în mod greșit s-a reținut că pârâta ar fi participat la efectuarea expertizelor; - în mod eronat s-a reținut că nu era necesară comunicarea precizării de acțiune. În concluzie, pârâta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea dosarului aceleiași instanțe, în vederea rejudecării apelului.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: În raport de soluționarea căii de atac de către instanța de control judiciar și nepronunțarea acesteia pe excepția de netimbrare a apelului, prima critică nu apare necesar a fi examinată, aceasta neavând aptitudinea casării sau modificării hotărârii atacate. Pe de altă parte, cu referire la pârâta prezentă în instanță și care a luat termenul în cunoștință, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, critica privind încălcarea dispozițiilor art. 85 C. proc. civ., apare ca fiind neîntemeiată, în raport de situația de fapt expusă și dispozițiile art. 153 din același cod.
Cea de a treia critică, cu privire la greșita reținere a participării pârâtei la efectuarea expertizelor, apare ca fiind nesusținută de text, atâta timp cât legea procesuală lasă această participare la latitudinea părții, singura obligație legală, a cărei neîndeplinire este sancționată cu nulitatea, privind citarea părților în ipoteza în care, potrivit art. 209 C. proc. civ., pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului. În fine, față de dispozițiile art. 132 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., raportat la obiectul precizării de acțiune, în mod legal instanța de control judiciar a apreciat că acțiunea nu este modificată și, drept urmare, nu exista obligația comunicării acesteia, așa încât recursul se constată a fi nefondat și sub aspectul acestei din urmă critici.
În consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta C.N.A.D.N. din România SA București împotriva deciziei nr. 943 din 29 martie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.