ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5270/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe

rolul Tribunalului Prahova la data de 10 martie 2003, reclamanta H.O.V. a

solicitat anularea deciziei nr. 14 din 31 ianuarie 2003 emisă de pârâta SC A.C.

Breaza, prin care i s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului

situat în Breaza, compus din 4100 mp teren și o construcție aflată pe acesta.

Prin sentința civilă nr. 624 din 23

mai 2003, Tribunalul Prahova a respins ca neîntemeiată contestația formulată de

reclamantă, reținând că pe terenul în litigiu pârâta a edificat construcții,

iar potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care pe

terenul imobilelor preluate în mod abuziv s-au ridicat construcții, persoana

îndreptățită poate obține restituirea în natură a suprafeței de teren rămasă

liberă, urmând să respecte documentațiile de urbanism aprobate.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta, susținând că la termenul la care s-a judecat apelul

(23 mai 2003) a existat o cerere de amânare a cauzei formulată de apărătorul său,

cerere de care instanța n-a ținut seama.

Prin decizia civilă nr. 201 din 25

septembrie 2003, Curtea de Apel Ploiești a respins apelul ca nefondat,

confirmând soluția instanței de fond.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta, criticând hotărârea pentru nelegalitate, invocând în drept

dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.

În esență, recurenta a invocat ca

motive de recurs:

- neexaminarea fondului cauzei de

către instanța de apel, prin refuzul de a administra dovezi în vederea lămuririi

situației de fapt;

- încălcarea dispozițiilor art. 138

pct. 2 C. proc. civ. și art. 261 pct. 5 C. proc. civ., ceea ce reprezintă o

nulitate dintre cele la care se referă art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Recursul este fondat pentru

considerentele ce vor urma:

Atât prin notificarea adresată

pârâtei SC A.C. S.C.A. Breaza, cât și prin acțiunea introductivă, reclamanta a

solicitat restituirea unui imobil situat în Breaza.

Prin dispoziția nr. 890 din 4 iunie

2004 depusă la dosar în recurs, unitatea deținătoare a imobilului în litigiu,

chemata în garanție Primăria orașului Breaza, a admis în parte notificarea

formulată de reclamantă și a dispus restituirea în natură a unui imobil situat

în Breaza.

Se constată astfel că există o lipsă

de identitate între imobilul revendicat și cel restituit prin dispoziția nr. 890

din 4 iunie 2004 (depusă pentru prima dată în recurs), situație în care,

instanța de recurs neputând face verificări pe situația de fapt, se impune

admiterea recursului și casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de

apel.

Cu ocazia rejudecării, instanța va

verifica dacă reclamantei i-a fost restituit imobilul solicitat prin

notificarea adresată pârâtei sau este vorba de un alt imobil, menționat în

dispoziția de restituire nr. 890 din 4 iunie 2004.

De asemenea întrucât pârâta i-a

recunoscut reclamantei calitatea de persoană îndreptățită în înțelesul Legii

nr. 10/2001, contrar celor statuate prin decizia nr. 201 din 25 septembrie 2003,

urmează ca instanța de apel să verifice dacă există imobile nerestituite către

reclamantă și să se pronunțe asupra îndreptățirii acesteia la restituirea lor.

Pentru lămurirea situației de fapt,

Curtea de Apel Ploiești va administra orice probă utilă cauzei, eventual va

dispune efectuarea unei expertize prin care să se identifice imobilul a cărui

restituire s-a solicitat.

Pentru aceste considerente, în

temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu

dispozițiile art. 313 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa

decizia nr. 201 din 25 septembrie 2003 și va trimite cauza spre rejudecare

Curții de Apel Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de reclamanta H.O.V. împotriva deciziei nr. 201 din 25

septembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

Casează decizia atacată și trimite

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Ploiești.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 16 iunie 2005.