ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1391/2005

Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 1467 din 28 februarie 2000 a biroului de carte funciară al Judecătoriei Pitești a fost admisă cererea formulată de Asociația Sportivă „Edilul” Pitești și s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al petentei asupra construcției, stadionul Tineretului, tribună și culoar de trecere, cu număr cadastral 1856. Încheierea a fost dată în cameră de consiliu, cu mențiunea „prezenta se va comunica părților interesate”. Prin decizia civilă nr. 62 din 22 ianuarie 2001, Tribunalul Argeș a anulat ca tardiv apelul declarat de pârâtul Clubul Sportiv Municipal Pitești împotriva încheierii menționate.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia civilă nr. 2461 din 1 octombrie 2001, a respins ca nefondat recursul declarat de pârât. S-a reținut că încheierea de intabulare în cartea funciară s-a dat la 28 februarie 2000, cu mențiunea comunicării ei cu toate părțile interesate, conform art. 52 din Legea nr. 7/1996, iar apelul a fost declarat la 17 iulie 2000, peste termenul prevăzut de art. 284 C. proc. civ. Împotriva ambelor decizii pronunțate, potrivit unei precizări ulterioare, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în anulare, solicitând casarea lor și trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului în anulare se învederează că deciziile s-au pronunțat cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.

Astfel, conform prevederilor art. 52 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea în cartea funciară, precum și celorlalte părți interesate, iar art. 24 din lege dispune că înscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută. Din interpretarea textelor legale precizate, rezultă că înscrierea dreptului de proprietate asupra Stadionului Tineretului trebuia comunicată proprietarului tabular al imobilului de la acea dată, respectiv Statului român prin Primăria Municipiului Pitești. Contrar acestor dispoziții legale, încheierea nu a fost comunicată proprietarului, așa încât administratorul imobilului, Clubul Sportiv Municipal Pitești, era în termenul legal pentru declararea apelului.

De altfel, pe fondul cauzei, litigiul a primit o soluționare greșită. Prin încheierea criticată s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al Asociației Sportive „Edilul” Pitești asupra unui bun imobil aparținând domeniului public, respectiv Stadionul Tineretului, iar titlul pe care s-a întemeiat înscrierea nu întrunea cerințele legale pentru efectuarea acestei operațiuni, întrucât constituia un proces-verbal de recepție a unor lucrări de amenajare și întreținere. În aceste condiții, înscrisul evocat putea conferi Asociației Sportive „Edilul” Pitești doar un drept de creanță, dar nu putea constitui un înscris apt pentru intabularea dreptului de proprietate. Se solicită admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor criticate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Recursul în anulare este întemeiat. Procedura de înscriere în cartea funciară este reglementată de Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare în art. 49–57. Potrivit art. 50–52 din lege, încheierea prin care judecătorul de la biroul de carte funciară admite sau respinge cererea de înscriere se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate, în termen de 20 de zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 60 de zile de la înregistrarea cererii. Încheierea este supusă căilor ordinare de atac, iar hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului de carte funciară, de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului.

Rezultă din dispozițiile legale precizate că încheierea judecătorului de C.F. nr. 1467 din 28 februarie 2000, prin care s-a admis cererea Asociației Sportive „Edilul” Pitești, era producătoare de efecte juridice numai dacă „celelalte părți interesate”, cărora trebuia să li se comunice încheierea, nu au exercitat căile de atac prevăzute de lege sau, exercitate fiind, acestea au fost definitiv respinse. În cauză, Municipiul Pitești, care era „parte interesată” în sensul legii, întrucât este proprietara terenului și a instalațiilor stadionului închiriate asociației sportive pârâte, nu a primit comunicarea pretinsă de lege, iar instanța avea îndatorirea să verifice acest aspect, să pună în discuția părților consecințele ce decurg din necomunicare ori să considere demersul judiciar al reclamantei ca o cale de atac în termen exercitată.

Pe fondul cauzei, instanța va examina dacă și în ce măsură actele prezentate întrunesc cerințele legale pentru a dispune înscrierea în cartea funciară, în sensul art. 50 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, mai ales a condițiilor de validitate a actului juridic și a deplinei sale puteri doveditoare a dreptului de proprietate privind imobilul ce formează obiect al intabulării. În consecință, recursul în anulare se va admite, deciziile pronunțate urmează a se casa cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei civile nr. 2461 din 1 octombrie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția civilă. Casează decizia atacată precum și decizia nr. 62 din 22 ianuarie 2001 a Tribunalului Argeș, secția civilă, și trimite cauza la același tribunal pentru soluționarea pe fond a apelului declarat de Clubul Sportiv Municipal Pitești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2005.