ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1391/2005

Asupra recursului în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin încheierea nr. 1467 din 28

februarie 2000 a biroului de carte funciară al Judecătoriei Pitești a fost

admisă cererea formulată de Asociația Sportivă „Edilul” Pitești și s-a dispus

intabularea dreptului de proprietate al petentei asupra construcției, stadionul

Tineretului, tribună și culoar de trecere, cu număr cadastral 1856.

Încheierea a fost dată în cameră de

consiliu, cu mențiunea „prezenta se va comunica părților interesate”.

Prin decizia civilă nr. 62 din 22

ianuarie 2001, Tribunalul Argeș a anulat ca tardiv apelul declarat de pârâtul

Clubul Sportiv Municipal Pitești împotriva încheierii menționate.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia

civilă nr. 2461 din 1 octombrie 2001, a respins ca nefondat recursul declarat

de pârât. S-a reținut că încheierea de intabulare în cartea funciară s-a dat la

28 februarie 2000, cu mențiunea comunicării ei cu toate părțile interesate,

conform art. 52 din Legea nr. 7/1996, iar apelul a fost declarat la 17 iulie

2000, peste termenul prevăzut de art. 284 C. proc. civ.

Împotriva ambelor decizii

pronunțate, potrivit unei precizări ulterioare, Procurorul General al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs

în anulare, solicitând casarea lor și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului în anulare

se învederează că deciziile s-au pronunțat cu încălcarea esențială a legii,

ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.

Astfel, conform prevederilor art. 52

din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, încheierea se

comunică celui care a cerut înscrierea în cartea funciară, precum și celorlalte

părți interesate, iar art. 24 din lege dispune că înscrierea unui drept se

poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era

înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută.

Din interpretarea textelor legale

precizate, rezultă că înscrierea dreptului de proprietate asupra Stadionului

Tineretului trebuia comunicată proprietarului tabular al imobilului de la acea

dată, respectiv Statului român prin Primăria Municipiului Pitești.

Contrar acestor dispoziții legale,

încheierea nu a fost comunicată proprietarului, așa încât administratorul

imobilului, Clubul Sportiv Municipal Pitești, era în termenul legal pentru

declararea apelului.

De altfel, pe fondul cauzei,

litigiul a primit o soluționare greșită. Prin încheierea criticată s-a dispus

intabularea dreptului de proprietate al Asociației Sportive „Edilul” Pitești

asupra unui bun imobil aparținând domeniului public, respectiv Stadionul

Tineretului, iar titlul pe care s-a întemeiat înscrierea nu întrunea cerințele

legale pentru efectuarea acestei operațiuni, întrucât constituia un

proces-verbal de recepție a unor lucrări de amenajare și întreținere.

În aceste condiții, înscrisul evocat

putea conferi Asociației Sportive „Edilul” Pitești doar un drept de creanță,

dar nu putea constitui un înscris apt pentru intabularea dreptului de

proprietate.

Se solicită admiterea recursului în

anulare, casarea hotărârilor criticate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Recursul în anulare este întemeiat.

Procedura de înscriere în cartea

funciară este reglementată de Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității

imobiliare în art. 49–57.

Potrivit art. 50–52 din lege,

încheierea prin care judecătorul de la biroul de carte funciară admite sau

respinge cererea de înscriere se comunică celui care a cerut înscrierea sau

radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate,

în termen de 20 de zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 60

de zile de la înregistrarea cererii. Încheierea este supusă căilor ordinare de

atac, iar hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se comunică, din

oficiu, biroului de carte funciară, de către instanța care s-a pronunțat ultima

asupra fondului.

Rezultă din dispozițiile legale

precizate că încheierea judecătorului de C.F. nr. 1467 din 28 februarie 2000,

prin care s-a admis cererea Asociației Sportive „Edilul” Pitești, era

producătoare de efecte juridice numai dacă „celelalte părți interesate”, cărora

trebuia să li se comunice încheierea, nu au exercitat căile de atac prevăzute

de lege sau, exercitate fiind, acestea au fost definitiv respinse.

În cauză, Municipiul Pitești, care

era „parte interesată” în sensul legii, întrucât este proprietara terenului și

a instalațiilor stadionului închiriate asociației sportive pârâte, nu a primit

comunicarea pretinsă de lege, iar instanța avea îndatorirea să verifice acest

aspect, să pună în discuția părților consecințele ce decurg din necomunicare

ori să considere demersul judiciar al reclamantei ca o cale de atac în termen

exercitată.

Pe fondul cauzei, instanța va

examina dacă și în ce măsură actele prezentate întrunesc cerințele legale

pentru a dispune înscrierea în cartea funciară, în sensul art. 50 alin. (1) din

Legea nr. 7/1996, mai ales a condițiilor de validitate a actului juridic și a

deplinei sale puteri doveditoare a dreptului de proprietate privind imobilul ce

formează obiect al intabulării.

În consecință, recursul în anulare

se va admite, deciziile pronunțate urmează a se casa cu trimiterea cauzei

pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul în anulare declarat

de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva deciziei civile nr. 2461 din 1 octombrie 2001 a Curții de Apel

Pitești, secția civilă.

Casează decizia atacată precum și

decizia nr. 62 din 22 ianuarie 2001 a Tribunalului Argeș, secția civilă, și

trimite cauza la același tribunal pentru soluționarea pe fond a apelului

declarat de Clubul Sportiv Municipal Pitești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2005.