ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1736/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1736/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la data de 29 martie 2004, reclamantul F.C. a solicitat anularea hotărârii nr. 3574
din 30 ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj și obligarea
pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada
1 iunie 1955 - 1 iunie 1957.
În motivarea acțiunii,
reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din
cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, situație ce rezultă din
livretul militar și că în mod greșit Comisia de aplicare a Legii nr. 309/2002
i-a respins cererea privind recunoașterea și acordarea drepturilor, conform art.
1 din Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Craiova, secția
de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 299 din 6 mai 2004, a
admis contestația formulată de reclamant, a anulat hotărârea nr. 3574 din 30
ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj și a obligat pârâta, să-i
acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 1 iunie 1955
- 1 iunie 1957, începând cu data de 1 februarie 2004.
Instanța a reținut că din
actele prezentate de reclamant, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar în
detașamente de muncă.
Împotriva sentinței a
declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj.
În motivare, pârâta a
susținut, în esență că, în mod eronat, prima instanță a admis acțiunea,
deoarece reclamantul și-a satisfăcut stagiul militar în unități militare care
nu fac parte din fosta Direcție Generală a Serviciului Muncii. Că, în
realitate, numai unitățile care au aparținut Ministerului de Interne - Direcția
Generală a Serviciului Muncii, intră sub incidența normelor legale invocate de
reclamant.
Critica este neîntemeiată.
Din copia livretului militar
seria FX nr. 042281, prezentat de reclamant, în sprijinul cererii sale, rezultă
că acesta a fost folosit, ca mână de lucru, în U.M. 03939 Timișoara, în
perioada iunie 1955 - iunie 1957.
După lăsarea la vatră, el a
fost inclus în categoria soldaților neinstruiți.
Din moment ce nu se contestă
prestarea muncii pe durata stagiului militar în detașamente de muncă organizate
în acest scop, nu se justifică exceptarea reclamantului, de la acordarea
drepturilor solicitate. În caz contrar, s-ar ajunge la situații inechitabile,
de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în
condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv
de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament
diferit și, evident, discriminatoriu.
Apreciind, deci, că prima
instanță a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite
condițiile de admisibilitate a cererii, în considerarea dispozițiilor art. 312 alin.
(1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Casa Județeană de Pensii Gorj împotriva sentinței civile nr. 299 din 6 mai
2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 16 martie 2005.