ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 353/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 13 august 2002, reclamanta SC M.T. SRL București a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Garda Financiară - Comisariatul General, solicitând anularea procesului-verbal de control nr. 991 din 20 mai 2002 și a pct. 2 din decizia nr. 408 din 17 iulie 2002, cu privire la obligarea societății, la plata sumei de 54.794.848 lei, majorări de întârziere stabilite pentru neplata la termen a impozitului pe profit. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că organele financiare au încălcat prevederile O.G. nr. 70/1997, întrucât contractul de leasing nr. MAL 040 din 15 iunie 1999, pentru care s-au stabilit majorări de întârziere pentru neplata la termen a impozitului pe profit, a făcut obiectul unui control fiscal anterior și nu s-a reținut nici o încălcare a legislației în vigoare.

Cât privește recalcularea impozitului pe profit, pentru perioada iulie 1999 - iunie 2000, aceasta este nelegală, iar suma de 29.509.478 lei nu a fost înregistrată în contabilitate, în luna februarie 2002, astfel cum atestă balanța de venituri și cheltuieli aferentă lunii, situație în care nu sunt datorate nici majorări de întârziere. Prin sentința civilă nr. 1117 din 20 noiembrie 2002, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea, ca nefondată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că din documentele prezentate nu a rezultat împrejurarea că impozitul pe profit aferent lunii februarie 2002 ar mai fi fost verificat. Cât privește recalcularea impozitului pe profit aferent contractului de leasing în discuție, suma a fost stabilită chiar de societate, care nu a propus probe pentru a se evidenția eventuale erori de calcul.

Împotriva sentinței a declarat recurs, reclamanta SC M.T. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamanta a arătat că instanța a preluat afirmația din procesul-verbal de control privind înregistrarea în contabilitatea lunii februarie 2002, a recalculării impozitului pe profit, deși în balanța contabilă încheiată la 28 februarie 2002, nu figurează contractul de leasing ce a făcut obiectul controlului. În realitate, acest contract s-a derulat pe perioada 11 iulie 1999 - 30 iunie 2000, interval deja supus unui control fiscal anterior care nu a stabilit nici o încălcare a prevederilor legale în materia impozitului pe profit, fiind, astfel, aplicabile prevederile art. 19 alin. (2) din O.G.

nr. 70/1997, care nu permit reluarea controlului, decât în anumite situații care nu au fost dovedite de organele financiare. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu prevederile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune casarea sentinței și trimiterea cauzei, spre rejudecare, pentru completarea probelor. Astfel, Curtea constată că prin actele administrative contestate, s-a reținut că societatea a încheiat contractul de leasing nr. MAL 040 în anul 1999, considerându-l ca fiind de leasing operațional și a înregistrat în mod eronat, ca fiind deductibile fiscal, ratele de leasing.

Ulterior, societatea ar fi reconsiderat contractul, ca fiind de leasing financiar și a procedat la recalcularea impozitului pe profit, la data de 28 februarie 2003, rezultând o sumă în plus de 29.509.478 lei neachitată, pentru care au fost calculate majorări de întârziere de 54.794.848 lei, începând cu 25 octombrie 1999, până la data de 30 aprilie 2002. Instanța de fond a apreciat ca fiind legale și temeinice, consemnările din procesul-verbal de control, confirmate prin decizia Ministerului Finanțelor Publice, fără, însă, a analiza și a se pronunța asupra probei depuse în dovedirea acțiunii - balanța contabilă pe luna februarie 2002, înscris prin care reclamanta a dorit să demonstreze că, în realitate, nu și-a recalculat impozitul pe profit aferent perioadei iulie 1999 - iunie 2000 și nici nu l-a înregistrat în contabilitate.

În raport cu cele menționate mai sus, Curtea apreciază că este necesară pentru lămurirea situației de fapt, efectuarea unei expertize contabile care să verifice înregistrările contabile ale societății realizate în contul contabil 612 al lunii februarie 2002 și să stabilească dacă a avut loc o recalculare a impozitului pe profit datorat pentru contractul de leasing nr. MAL 040/1999, pentru perioada iulie 1999 - iunie 2000. În măsura în care instanța de trimitere va constata că nu a avut loc în februarie 2002, recalcularea și înregistrarea impozitului pe profit datorat, urmează să procedeze și la verificarea apărării înfățișate de reclamantă, privind aplicabilitatea prevederilor art. 19 alin. (2) din O.G.

nr. 70/1997, privind controlul fiscal, în sensul că perioada iulie 1999 - iunie 2000 a fost deja controlată de Administrația Finanțelor Publice a sectorului 3 București. Față de cele expuse mai sus, Curtea, admițând recursul, va casa sentința și va dispune trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de SC M.T. SRL București împotriva sentinței civile nr. 1117 din 20 noiembrie 2002, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2005.