ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2708/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința atacată cu

recurs, sentința civilă nr. 1264, pronunțată la data de 22 octombrie 2003, în

dosarul nr. 6735/2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins ca tardiv formulată, acțiunea introdusă de reclamanta

C. Săliștea de Sus, în contradictoriu cu Guvernul României.

Pentru a pronunța această

soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că prin acțiunea înregistrată la

data de 10 septembrie 2003, reclamanta a cerut anularea parțială a H.G. nr. 934/2002,

Anexa nr. 59, nr. crt. 14 și 15 privind magazinul alimentar nr. 2 Pod și

magazinul alimentar nr. 3 Bulei, susținând că sunt proprietatea sa, astfel că

în mod nelegal au fost incluse în domeniul public al comunei Săliștea de Sus.

Luând act de excepția

invocată de Guvernul României, de concluziile părților și constatând că Anexa nr.

59 la H.G. nr. 934/2002 a fost publicată în M. Of. nr. 665 bis/9.09.2002,

instanța de fond a respins acțiunea, ca fiind tardiv formulată, în raport cu

prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.

Referitor la susținerea

reclamantei, cum că în cauză sunt incidente prevederile art. 5 alin. (5) din

Legea nr. 29/1990, pe care instanța a respins-o, s-a motivat că regula

aplicabilă este cea prevăzută de art. 5 alin. (1), a termenului de 30 de zile

de la data publicării actului administrativ atacat.

Împotriva acestei soluții a

formulat recurs, reclamanta C. Săliștea de Sus, care a invocat prevederile art.

304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut că instanța de fond a dat o hotărâre

greșită, încălcând prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 29/1990, acțiunea

fiind introdusă în termen de un an de la data publicării actului administrativ

atacat.

Recursul este întemeiat.

Prin H.G. nr. 934/2002 a

fost atestat domeniul public al județului Maramureș, precum și al municipiilor,

orașelor și comunelor din acest județ, iar recurenta-reclamantă a susținut că

bunurile imobile individualizate la nr. crt. 14 și 15 din Anexa nr. 59, sunt

proprietatea sa.

Instanța de fond a reținut

că Anexa nr. 59, privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al

comunei Săliștea de Sus, a fost publicată în M. Of. nr. 665 bis/9.09.2002,

astfel că acțiunea a fost formulată tardiv în raport cu termenul de 30 de zile

prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul

administrativ.

Într-adevăr, potrivit art. 5

alin. (1), înainte de a cere instanței, anularea actului administrativ, cel

care se consideră vătămat, se va adresa, în termen de 30 de zile de la data

când i s-a comunicat actul, autorității emitente, care este obligată să rezolve

reclamația în 30 de zile.

Din actele dosarului rezultă

că recurenta-reclamantă s-a adresat cu reclamație administrativă, Guvernului

României, la data de 1 august 2003 și, în lipsa răspunsului acestuia, instanței

de judecată, la data de 9 septembrie 2003.

Deci, problema pusă în cauză,

este aceea a exercitării reclamației administrative în termen de 30 de zile,

prevăzut de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.

Este necontestat că actul

administrativ atacat, H.G. nr. 934/2002 și anexele acestuia, reprezintă un act

administrativ cu caracter normativ, care potrivit art. 10 și 11 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în

vederea intrării în vigoare, se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Or, în cauză, R.A. M. O. a

comunicat instanței de recurs, că anexele la H.G. nr. 934/2002 au fost publicate la cererea Consiliului Județean Maramureș, în 10 exemplare care i-au și fost

livrate la data de 1 octombrie 2002.

Astfel fiind, tipărirea

celor 10 exemplare la comanda Consiliului Județean Maramureș, căruia i-au și

fost livrate pentru uzul propriu, nu satisface pe deplin cerințele art. 10 și

11 din Legea nr. 24/2000, astfel încât actul normativ respectiv să devină

opozabil terților, cu consecința calculării termenului prevăzut de art. 5 alin.

(1) din Legea nr. 29/1990.

Cum, în cauză, nu s-a făcut

dovada că recurenta-reclamantă a luat cunoștință de actul administrativ atacat,

la o altă dată, decât cea pe care a invocat-o și în raport cu care s-a adresat

Guvernului României, cu reclamație administrativă, rezultă că cerințele art. 5 alin.

(1) din Legea nr. 29/1990, sunt îndeplinite, soluția instanței de fond fiind

nelegală și netemeinică.

În concluzie, recursul va fi

admis, sentința atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă, pentru

rejudecare, aceleiași instanțe potrivit dezlegărilor date mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta

C. Săliștea de Sus, județul Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 1264 din

22 octombrie 2003, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează sentința atacată și

trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 aprilie 2005.