ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2020/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

sub nr. 8087 din 19 octombrie 2004, reclamantul T.A. a solicitat în

contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara, anularea hotărârii

nr. 6263/7036 din 14 septembrie 2004, emisă de pârâtă și să se constate

calitatea sa de beneficiar al Legii nr. 309/2002.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că cererea sa de anulare a hotărârii de revizuire, are la

bază certificatul nr. 44068/2004, eliberat de Arhivele Naționale, pe care

pârâta l-a înlăturat, fără a arăta motivul pentru care nu a fost luat în

considerare, încălcând, astfel, prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Prin sentința civilă nr. 222,

pronunțată la 19 noiembrie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială

și de contencios administrativ, a admis acțiunea reclamantului T.A., a anulat

hotărârea de revizuire nr. 6263/7036 din 14 septembrie 2004 și a menținut

hotărârea nr. 6263/7036 din 21 mai 2004, emisă de Comisia pentru aplicarea

prevederilor Legii nr. 309/2002.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut, în esență, că din actele de la dosar rezultă că

reclamantul a făcut dovada celor solicitate, și anume, recunoașterea calității

de beneficiar al Legii nr. 309/2002, depunând la dosar, certificatul nr. 44068

din februarie 2004, eliberat de Ministerul de Interne, care dovedește faptul că

în perioada 17 iunie 1951 - 6 iulie 1951, s-a aflat încorporat la Detașamentul de muncă Hunedoara, motiv pentru care a admis acțiunea.

În ceea ce privește decizia

de revizuire din 14 septembrie 2004, emisă de pârâtă în baza prevederilor art. 7

alin. (1) din Legea nr. 309/2002, prin care i-a fost respinsă cererea

reclamantului, cu motivarea că în livretul militar nu există nici o mențiune a

faptului că reclamantul a efectuat stagiul militar, iar în carnetul de muncă

este înscrisă mențiunea că solicitantul a lucrat, în acea perioadă, în Cantonul

Provizoriu al Raionului Deva, instanța de fond a anulat decizia, considerând că

certificatul nr. 44068 din februarie 2004 face dovada că în perioada 17 iunie

1951 - 6 iulie 1951, reclamantul fost încorporat la Detașamentul de muncă Hunedoara.

Împotriva acestei sentințe

și în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii

Hunedoara, criticând soluția, ca nelegală și netemeinică, reiterând aceleași

motive de casare pe care le-a susținut la instanța de fond, respectiv că dat

fiind neconcordanța dintre datele înscrise în certificatul emis de Ministerul

de Interne și datele consemnate în carnetul de muncă și livretul militar,

soluția care se impunea, era de respingere a acțiunii și menținerea actului

administrativ atacat.

Analizând actele și

lucrările din dosar, în raport cu dispozițiile art. 304 și 304

1

C.

proc. civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 1 din Legea nr.

309/2002, de prevederile acestei legi beneficiază cetățenii români care au

efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției

Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.

Instanța de fond a interpretat

corect aceste dispoziții legale și a admis acțiunea, constatând că din certificatul

nr. 44068 din februarie 2004, emis de Ministerul de Interne - Arhivele

Naționale - Direcția Arhivelor Istorice Centrale, rezultă că în perioada 17

iunie 1951 - 6 iulie 1951, reclamantul a fost încorporat în baza Ordinului nr. 2770

CM, la Detașamentul de muncă Hunedoara, iar faptul că în carnetul de muncă nu

este menționat stagiul militar, nu înlătură dreptul reclamantului de a

beneficia de prevederile Legii nr. 309/2002, pe perioada cât a efectuat

serviciul militar în detașament de muncă, astfel cum a dovedit cu certificatul

emis de Ministerul de Interne și declarațiile martorilor O.P. și M.I.

Corect a reținut instanța de

fond, că, din moment ce acest act nu a fost revocat de emitent ori anulat, în

procedura înscrierii în fals, este temeinic și legal, și astfel, Curtea urmează

a respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 222 din 19

noiembrie 2004, a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 martie 2005.