ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 14.09.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6917/2004

HOTĂRÂRE

14.09.2004

CAMERĂ

contencios

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6917/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 7

iulie 2003, la Curtea de Apel Alba Iulia, reclamantul C.G. a solicitat anularea

hotărârii nr. 4069/4000 din 16 mai 2003, emisă de Comisia pentru aplicarea

prevederilor Legii nr. 189/2000, din cadrul Casei Județene de Pensii Hunedoara

și obligarea acesteia să-i recunoască toată perioada în care a satisfăcut

stagiul militar, în cadrul detașamentelor de muncă, respectiv perioada 26

aprilie 1952 – 25 mai 1954.

În motivarea acțiunii, reclamantul

arată că în perioada 26 aprilie 1952 – 27 decembrie 1953 a satisfăcut stagiul militar, la Detașamentul de muncă Grup Sarca Veche, iar în perioada 27

decembrie 1953 – 25 februarie 1954 a fost la Detașamentul de muncă Orăștie, așa cum rezultă din livretul militar, însă i s-a recunoscut numai

o perioadă de o lună și 28 de zile.

Pârâta Casa Județeană de Pensii

Hunedoara a formulat întâmpinare, prin care a solicitat ca acțiunea să fie

respinsă, deoarece formularea „Grup Sarca Veche” nu se regăsește în listele cu

unitățile care au aparținut Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 302 din 3

septembrie 2003, a admis acțiunea, în sensul că a anulat hotărârea contestată

și a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască

reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru perioada 26

aprilie 1952 – 25 decembrie 1954.

Instanța reține că reclamantul a

dovedit, cu livretul militar, că a efectuat stagiul militar la Grup Sarca Veche, în perioada 26 aprilie 1952 – 27 decembrie 1953 și la Detașamentul de muncă Orăștie, în perioada 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954, prin muncă,

în construcții.

Pârâta a declarat recurs împotriva

sentinței, criticând-o pentru nelegalitate.

Susține că numai Detașamentul

Orăștie a făcut parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii și din acest

motiv, reclamantului i s-a recunoscut perioada în care a satisfăcut stagiul

militar, în cadrul acestui detașament, pe când Grup Sarca Veche nu se regăsește

pe listele cu detașamentele de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii

și de aceea, perioada satisfacerii stagiului militar în cadrul grupului

respectiv, nu poate fi încadrată în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Menționează și că instanța de fond a

reținut greșit că reclamantul a fost lăsat la vatră la 25 decembrie 1954, când

din livretul militar rezultă că data lăsării la vatră a fost 25 februarie 1954.

Recursul va fi admis, în sensul și

pentru considerentele care se vor arăta în continuare.

Prin hotărârea nr. 4069/4000 din 16

mai 2003 s-a admis cererea intimatului-reclamant, numai în ce privește perioada

27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954, când acesta a satisfăcut stagiul militar

la Detașamentul de muncă Orăștie, inclus în lista cu unitățile de muncă ce au

făcut parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii.

Conform prevederilor art. 1 din

Legea nr. 309/2002, „Beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana,

cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din

cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961”.

Dovada acestei împrejurări se face,

conform dispozițiilor art. 6 alin. (3) din aceeași lege, „pe baza înscrisurilor

din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare

județene sau de U.M. 02405 Pitești”.

Intimatul a făcut dovada, cu

livretul militar, că în perioada 26 aprilie 1952 – 27 decembrie 1953 a efectuat stagiul militar la Grupul Sarca Veche, la construcții, deci la un detașament de

muncă.

Ca atare, corect a reținut instanța

de fond că perioada în care a satisfăcut stagiul militar la Grupul Sarca Veche, se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Dar, dintr-o eroare evidentă, în

dispozitivul sentinței, ca, de altfel și în minuta redactată la data

pronunțării hotărârii, s-a specificat că perioada efectuării stagiului militar la Detașamentul de muncă Orăștie, este 27 decembrie 1953 – 25 decembrie 1954, când în realitate

această perioadă este 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954, așa cum rezultă

din cuprinsul livretului militar al intimatului.

De aceea, în temeiul art. 312 C.

proc. civ., va fi admis recursul, în sensul că sentința se va casa în parte și

anume, că i se va recunoaște reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr.

309/2002, numai pentru perioada 26 aprilie 1952 – 25 februarie 1954, urmând a

se menține celelalte dispoziții ale sentinței.