ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.11.2004

ÎCCJ, Decizia nr. 316/2004

HOTĂRÂRE
15.11.2004
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 316/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta C.P. a chemat în judecată

Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Culturii, solicitând obligarea

acestor ministere, să-i restituie, în natură, Palatul Mogoșoaia, situat în

comuna Mogoșoaia, județul Ilfov.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

susținut că revendică imobilul, în calitate de moștenitoare a prințului B.Ș.,

fiind fiica acestuia, prin recunoaștere.

Tribunalul București, secția a IV-a

civilă, prin sentința nr. 905 din 28 iunie 2001, a respins acțiunea, pentru

lipsa calității procesuale active, cu motivarea că reclamanta nu a depus la

dosar, actele de proprietate.

Împotriva sentinței, reclamanta a

declarat apel, acesta fiind respins prin decizia nr. 495/A din 13 noiembrie

2001, a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

Recursul declarat de reclamantă,

împotriva acestei decizii, a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 3379

din 16 septembrie 2003, a Curții Supreme de Justiție, secția civilă.

Prin cererea înregistrată la data de

30 septembrie 2003, reclamanta C.P. a solicitat revizuirea acestei din urmă

decizii, invocând prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea cererii formulate,

reclamanta a susținut că se impune revizuirea deciziei nr. 3379 din 16

septembrie 2003, a Curții Supreme de Justiție, secția civilă, întrucât această

decizie este potrivnică sentinței civile nr. 958 din 17 octombrie 2002, a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, rămasă definitivă

și irevocabilă.

Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția civilă, prin decizia nr. 4530 din 15 iunie 2004, a respins cererea de

revizuire, ca nefondată, cu motivarea că aceasta nu întrunește condițiile

prevăzute în art. 322 pct. 7 C. proc. civ., deoarece nu există identitate de

obiect în cauzele la care se referă cele două hotărâri, iar prin decizia a

cărei revizuire s-a cerut, nici nu s-a evocat fondul.

Împotriva acestei decizii,

revizuenta C.P. a declarat recurs.

Recursul nu este admisibil.

În adevăr, în conformitate cu

dispozițiile art. 328 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârea dată asupra

revizuirii, este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea

revizuită”.

Or, decizia nr. 3379 din 16

septembrie 2003, a Curții Supreme de Justiție, secția civilă, a cărei revizuire

s-a cerut, fiind irevocabilă, deoarece a fost pronunțată în recurs, nu mai era

supusă nici unei căi de atac.

Așa fiind, se impune a se constata

că nici decizia nr. 4530 din 15 iunie 2004, prin care secția civilă a Înaltei

Curți de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra cererii de revizuire

formulate în cauză, respingând-o, ca nefondată, nu este supusă recursului, cât

timp decizia a cărei revizuire s-a solicitat, nu mai era atacabilă pe o

asemenea cale.

În consecință, rezultând că recursul

declarat de revizuenta C.P. nu este admisibil, urmează a se dispune respingerea

acestuia.

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de revizuenta C.P. împotriva deciziei nr. 4530 din 15 iunie 2004, a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 noiembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-09-16
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3379/2003
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta C.P. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Culturii, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să
ÎCCJ 2004-06-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4530/2004
de revizuentă ca potrivnice, se constată că în ambele există identitate de părți, nu și de obiect, care este diferit. Astfel, în primul proces obiectul l-a constituit obligația de a face, în sensul că Ministerul Culturii și Cultelor a fost
ÎCCJ 2011-05-26
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4482/2011
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de la 11 februarie 2005 pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, reclamanta P.C.P.R. a chemat în judecată pe pârâta SC A. Mogoșoa
ÎCCJ 2005-11-15
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9232/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 14 august 2002 și precizată ulterior, reclamantul N.G. a solicitat în contrad
ÎCCJ 2005-11-22
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9633/2005
icare a rămas o simplă afirmație nefiind dovedită. În al treilea rând, chiar dacă ar fi existat, ea rămâne externă cauzei întrucât s-a făcut dovada de petiționare că bunul pretins a aparținut tatălui lor, urmare partajării succesiunii bunic
Sursă