ÎCCJ, Decizia nr. 316/2004

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta C.P. a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Culturii, solicitând obligarea acestor ministere, să-i restituie, în natură, Palatul Mogoșoaia, situat în comuna Mogoșoaia, județul Ilfov. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că revendică imobilul, în calitate de moștenitoare a prințului B.Ș., fiind fiica acestuia, prin recunoaștere. Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința nr. 905 din 28 iunie 2001, a respins acțiunea, pentru lipsa calității procesuale active, cu motivarea că reclamanta nu a depus la dosar, actele de proprietate. Împotriva sentinței, reclamanta a declarat apel, acesta fiind respins prin decizia nr. 495/A din 13 noiembrie 2001, a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

Recursul declarat de reclamantă, împotriva acestei decizii, a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 3379 din 16 septembrie 2003, a Curții Supreme de Justiție, secția civilă. Prin cererea înregistrată la data de 30 septembrie 2003, reclamanta C.P. a solicitat revizuirea acestei din urmă decizii, invocând prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. În motivarea cererii formulate, reclamanta a susținut că se impune revizuirea deciziei nr. 3379 din 16 septembrie 2003, a Curții Supreme de Justiție, secția civilă, întrucât această decizie este potrivnică sentinței civile nr. 958 din 17 octombrie 2002, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, rămasă definitivă și irevocabilă.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, prin decizia nr. 4530 din 15 iunie 2004, a respins cererea de revizuire, ca nefondată, cu motivarea că aceasta nu întrunește condițiile prevăzute în art. 322 pct. 7 C. proc. civ., deoarece nu există identitate de obiect în cauzele la care se referă cele două hotărâri, iar prin decizia a cărei revizuire s-a cerut, nici nu s-a evocat fondul. Împotriva acestei decizii, revizuenta C.P. a declarat recurs. Recursul nu este admisibil. În adevăr, în conformitate cu dispozițiile art. 328 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârea dată asupra revizuirii, este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită”. Or, decizia nr. 3379 din 16 septembrie 2003, a Curții Supreme de Justiție, secția civilă, a cărei revizuire s-a cerut, fiind irevocabilă, deoarece a fost pronunțată în recurs, nu mai era supusă nici unei căi de atac.

Așa fiind, se impune a se constata că nici decizia nr. 4530 din 15 iunie 2004, prin care secția civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra cererii de revizuire formulate în cauză, respingând-o, ca nefondată, nu este supusă recursului, cât timp decizia a cărei revizuire s-a solicitat, nu mai era atacabilă pe o asemenea cale. În consecință, rezultând că recursul declarat de revizuenta C.P. nu este admisibil, urmează a se dispune respingerea acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta C.P. împotriva deciziei nr. 4530 din 15 iunie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 noiembrie 2004.