ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.07.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4514/2005

HOTĂRÂRE
25.07.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4514/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel București,

secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, prin încheierea din

20 iunie 2005, a respins, cererile de revocare a măsurii arestării preventive

formulate de inculpații S.I. și N.G., ca nefondate, și a amânat judecarea

apelurilor declarate în cauză la 14 iulie 2005.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu au

încetat, că între timp a intervenit o hotărâre judecătorească ce a constatat

vinovăția inculpaților pentru faptele de care au fost acuzați, că o bună

desfășurare a procesului penal impune respingerea cererilor de revocare a

măsurii arestării preventive, având în vedere că speța este deosebit de

complexă, că inculpații au avut poziții oscilante, iar declarațiile date de

aceștia sunt uneori contradictorii, că faptele de care au fost acuzați sunt

foarte grave.

Împotriva acestei încheierii

au declarat recurs inculpații N.G. și S.I., solicitând admiterea, casarea

încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea în

stare de libertate.

Potrivit dispozițiilor art.

141 alin. (1) C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs, separat, doar

încheierile date în primă instanță și în apel prin care se dispune luarea,

revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri preventive ori prin

care se constată încetarea de drept a arestării preventive.

În cauză, prin încheierea

din 20 iunie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a dispus

respingerea cererilor de revocare a măsurii arestării preventive, iar cum din economia

textului de lege sus-menționat, rezultă că inculpații nu puteau declara recurs

împotriva unei astfel de încheieri, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibile,

recursurile declarate de inculpați, în baza dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul dispozițiilor

art. 192 alin. (2), raportat la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., vor fi

obligați recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca

inadmisibile, recursurile declarate de inculpații N.G. și S.I. împotriva

încheierii din 20 iunie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a

II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, în dosarul nr. 571/2004.

Obligă recurenții inculpați la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 80 lei noi (câte

800.000 lei) din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în

sumă de câte 20 lei noi (câte 200.000 lei),se vor avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 iulie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-03-21
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2282/2005
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 21 martie 2005, pronunțată în dosarul penal nr. 571/2004 al Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a dispus, printre altele, res
ÎCCJ 2005-06-21
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3847/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 26 mai 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, investită cu soluționarea ape
ÎCCJ 2005-09-02
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4893/2005
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 18 iulie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 571/P/2
ÎCCJ 2005-06-06
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3533/2005
, verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive, a menținut starea de arest a inculpatului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă, i
ÎCCJ 2005-02-21
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1305/2005
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: În cauza ce formează obiectul dosarului nr. 571/2004, al Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, în ședința din 24
Sursă