ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 87/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 12 mai 2003, M.C., în contradictoriu cu Direcția Generală a Vămilor, a

solicitat anularea deciziei nr. 158 din 30 ianuarie 2003, emisă de Direcția

Generală Vamală București și aplicarea O.U.G. nr. 192/2002 privind reglementarea

drepturilor de natură salarială a funcționarilor publici, în sensul măririi

salariului de bază cu 20%, conform Anexei nr. 3 tabel B, anexă la ordinul

precizat, pentru lucrătorii vamali, cu începere de la 1 ianuarie 2003.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că prin decizia atacată i s-a stabilit greșit salariul

cuvenit, fără aplicarea procentului de 20% prevăzut de ordonanță, fiind

prejudiciat.

Curtea de Apel Iași, prin

sentința nr. 234/CA din 24 noiembrie 2003, a admis acțiunea reclamantului M.C.,

în contradictoriu cu Direcția Generală a Vămilor București, a anulat decizia nr.

158 din 30 ianuarie 2003, emisă de recurenta-pârâtă și a obligat pârâta să

plătească reclamantului-intimat în cauză, drepturile salariale de bază majorate

cu 20%, în perioada 1 ianuarie 2003 - 27 mai 2003.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a avut în vedere concluziile expertizei și a reținut că este vorba de

o eroare strecurată în ordonanță, corectată prin Legea nr. 228/2003, data

intrării în vigoare a dispoziției de majorare rămânând 1 ianuarie 2003.

Considerând hotărârea

nelegală, pârâta a declarat recurs în cauză, întemeiat pe dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței și în

fond, respingerea acțiunii, întrucât corectura adusă prin Legea nr. 228/2003,

constituie o modificare și completare, cu consecințele ce decurg din aceasta,

respectiv acordarea drepturilor salariale majorate trebuie făcută cu începere

de la 27 mai 2003, data publicării în Monitorul Oficial, a Legii nr. 228/2003.

Recursul este nefondat.

În baza O.U.G. nr. 192/2002,

privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici (M. Of. nr.

949/24.12.2002), salariile lucrătorilor vamali sunt mai mari cu 20%, față de salariile

prevăzute la pct. 1, 3, 4, 7 și 9 la cap. A din anexa la ordonanță.

Această prevedere este o

eroare, deoarece personalul vamal din cadrul Direcțiilor regionale vamale și

din cadrul Birourilor vamale este salarizat conform cap. B din Anexa nr. III și

ea fiind îndreptată prin Legea nr. 228/2003, astfel că nu este de natură a

proroga momentul aplicării O.U.G. nr. 192/2002, în loc de 1 ianuarie 2003, la

27 mai 2003, data intrării în vigoare a legii.

În consecință, soluția

instanței, de admitere a acțiunii, de anulare a deciziei și că în cauză sunt

aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 192/2002, cu obligarea pârâtei la plata

către reclamant, a sumei aferente pentru perioada 1 ianuarie 2003 - 27 mai 2003,

este legală, astfel că recursul fiind nefondat, în baza art. 312 C. proc. civ.,

urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței civile nr. 234/CA din 24

noiembrie 2003, a Curții de Apel Iași, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 ianuarie 2005.