ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7718/2004

Asupra recursului de față;

Din actele și lucrările

dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 12 mai 2003, C.D., în contradictoriu cu Direcția Generală a Vămilor, a

solicitat anularea deciziei nr. 158 din 30 ianuarie 2003, emisă de pârâtă și

aplicarea O.U.G. nr. 192

/

2002, privind reglementarea

drepturilor de natură salarială a funcționarilor publici, în sensul măririi

salariului de bază, cu 20%, conform Anexei nr. 3 tabel 3, anexa la ordinul

precizat, pentru lucrătorii vamali, cu începere de la 1 ianuarie 2003.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că prin decizia atacată, i s-a stabilit greșit salariul

cuvenit, fără aplicarea procentului de 20% prevăzut de ordonanță, fiind

prejudiciată.

Deși a parcurs procedura

instituită de art. 26 din O.U.G. nr. 192/2002 și a primit un răspuns pozitiv la

solicitarea făcută, în sensul că salarizarea se face după Anexa B a

ordonanței nr. 949 din 24 decembrie 2002

, în

realitate această mărire nu i s-a aplicat.

Curtea de Apel Iași, prin

sentința nr. 180/CA din 24 noiembrie 2003, a admis acțiunea, a dispus anularea

deciziei nr. 158 din 30 ianuarie 2003 și a constatat că în cauză sunt incidente

dispozițiile O.U.G. nr. 192/2002, în sensul măririi salariului de bază, cu 20%

(Anexa nr. 3B) și în consecință, a obligat pârâta, să plătească reclamantei,

suma aferentă pentru perioada 1 ianuarie 2003 - 27 mai 2003.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a avut în vedere concluziile expertizei și a reținut că este vorba de

o eroare strecurată în ordonanța corectată prin Legea nr. 228/2003, data

intrării în vigoare a dispoziției de majorare rămânând 1 ianuarie 2003.

Considerând hotărârea,

nelegală, pârâta a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței și în fond, respingerea acțiunii,

întrucât corectura adusă prin Legea nr. 228/2003, constituie o modificare și

completare, cu consecințele ce decurg din aceasta, respectiv acordarea

drepturilor salariale majorate trebuie făcută cu începere de la 27 mai 2003,

data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 228/2003.

Recursul este nefondat.

În baza O.U.G. nr. 192/2002,

privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici (M. Of. nr.

949/24.12.2002), salariul lucrătorilor vamali sunt mai mari cu 20% față de

salariile prevăzute la pct. 1, 3, 4, 7 și 9 la Cap. A din prezenta anexă.

Această prevedere este o

eroare, deoarece personalul vamal din cadrul Direcțiilor regionale vamale și

din cadrul birourilor vamale, este salarizat conform Cap. B din Anexa nr. 3 și

ea a fost îndreptată prin Legea nr. 228/2003, astfel că nu este de natură a

proroga momentul aplicării O..U.G. nr. 192/2002, în loc de 1 ianuarie 2003, la

27 mai 2003, data intrării în vigoare a legii.

În consecință, soluția

instanței, de admitere a acțiunii, de anulare a deciziei și constatarea că în

cauză sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 192/2002, cu obligarea pârâtei,

la plata către reclamantă, a sumei aferente pentru perioada 1 ianuarie 2003 -

27 mai 2003, este legală, astfel că recursul fiind nefondat, în baza art. 312 C.

proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței civile nr. 180/C.A. din

24 noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Iași, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 octombrie 2004.