ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2169/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 109 din 14

august 2003, Tribunalul Olt i-a condamnat pe inculpații:

- C.I. la 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 288 C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.; un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută

de art. 25, raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.; un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; 10 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10

ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen.

- M.M. la 10 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5)

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; un an și 6 luni închisoare,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 288 C. pen.; un an

și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art.

290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani

închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen.

Prin aceeași sentință au mai fost

condamnați la pedepse privative de libertate inculpații I.D. și T.M.

Instanța a dispus, de asemenea,

obligarea inculpatei M.M. la despăgubiri civile către Direcția Generală pentru

Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județului Olt, în sumă de 3.602.642.500 lei,

la 3.351.892.500 lei în solidar cu inculpatul C.I. și la 250.750.000 lei în

solidar cu inculpații I.D. și T.M.

În baza art. 118 lit. d) C. pen.,

s-a dispus confiscarea unei ștampile folosite la săvârșirea infracțiunilor, iar

în baza art. 445 C. proc. pen., s-a dispus confiscarea actelor falsificate.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța a reținut următoarea stare de fapt:

Prin O.U.G. nr. 158/2000 s-a

reglementat acordarea din credite bugetare a unei compensații de 500 lei/ kg

grâu de panificație din recolta anului 2000 către persoanele care, în calitate

de producători, făceau dovada că au vândut grâul produs unităților de

panificație, ce urmau să îl introducă în consum.

Pentru a beneficia de aceste

compensații, producătorii aveau obligația să prezinte la direcțiile generale

pentru agricultură și dezvoltare rurală o documentație, prin care să se ateste

cantitățile de grâu predate, numele producătorilor și unitățile la care au fost

predate cantitățile respective de grâu.

În aplicarea O.U. menționate,

casieria D.G.A.I.A. Olt și unitățile C.E.C. din județul Olt au achitat în

perioada februarie-martie 2001 importante sume de bani unor persoane, care au

depus documente false sau pentru persoane care în realitate nu există.

Documentația falsă era întocmită de

inculpatul C.I., director în Ministerul Agriculturii, prin intermediul

martorului C.M.T., iar sumele de bani erau ridicate de la casierie și însușiți

de inculpatul C.I., cu contribuția inculpatei M.M., care îndeplinea funcția de

contabil șef la D.G.A.I.A. Olt. Prin activitatea lor, cei doi inculpați au

produs părții civile o pagubă de 3.351.892.000 lei.

În același mod și tot cu

participarea inculpatei M.M. și-a însușit suma de 350.750.000 lei, inculpata T.M.

care, în perioada anilor 2000-2001 a întocmit documente fictive, privind

producția și vânzarea unor cantități de grâu de către societatea agricolă S.

din comuna Potcoava, județul Olt.

Prin decizia penală nr. 15 din 14

ianuarie 2004, Curtea de Apel Craiova a admis recursurile declarate de

inculpații C.I. și M.M. împotriva sentinței primei instanțe și, făcând

aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., a redus pedepsele aplicate fiecărui

inculpat, astfel:

În ce-l privește pe inculpatul C.I.:

- de la 3 ani închisoare la 2 ani

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 288 C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- de la un an și 6 luni la 2 luni

închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 290 C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- de la un an și 6 luni la 2 luni

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.;

- de la 10 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., la 8 ani

închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5)

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani

închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen.

În ce o privește pe inculpata M.M.:

- de la 10 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., la 6 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin.

(1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- de la un an și 6 luni la 2 luni

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 288 C.

pen.;

- de la un an și 6 luni la 2 luni

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 25, raportat la art. 290, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen.

Împotriva deciziei instanței de apel

au declarat recurs inculpații C.I. și M.M.

În motivarea recursului său,

inculpatul C.I. a susținut că probele dosarului au fost apreciate greșit și a

solicitat să fie achitat întrucât nu este vinovat de săvârșirea infracțiunilor,

pentru care a fost condamnat. În subsidiar, inculpatul a solicitat schimbarea

încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina sa în infracțiunea de

abuz în serviciu și micșorarea pedepsei aplicate.

Inculpata M.M. a declarat recurs

numai în privința laturii civile a procesului, solicitând să fie exonerată de

plata despăgubirilor la care a fost obligată, întrucât nu și-a însușit nimic

din sumele cu care a fost păgubită partea civilă.

Recursurile sunt nefondate.

Faptele penale comise de inculpatul C.I.

sunt dovedite cu procesul-verbal de constatare întocmit de organele de control

financiar ale Curții de Conturi, la data de 30 noiembrie 2001, actele

falsificate, declarațiile inculpatei M.M. și declarațiile a numeroși martori,

între care C.M.T., P.F., B.M., U.V., S.N., Ș.M., I.V. și M.G.

Astfel, prin procesul verbal de

control s-a stabilit că numai în luna februarie 2001, s-a plătit necuvenit prin

casieria unității suma de 1.688.122.500 lei, compensații pentru cantități de

grâu care nu au existat, pe baza actelor false întocmite pe numele

producătorilor C.G., L.I., D.V., V.I., T.M. și P.I.

Prin verificările ulterioare s-au

stabilit numeroase alte cazuri identice, în care dosarele în vederea obținerii

compensațiilor erau întocmite de martorul C.M.T., după indicațiile inculpatului

C.I., iar sumele de bani ridicate fie de la casieria direcției agricole

județene, fie de la unități C.E.C. din județul Olt, erau predate inculpatului.

În acest sens, de exemplu, martorul

I.V. a declarat constant că la domiciliul său și în prezența sa a fost

întocmită de către martorul C.M.T., la dictarea inculpatului C.I., documentația

în vederea obținerii compensației de către D.P., V.A., B.L. și R.I. cu toții

din comuna Fălcoiu, județul Olt, că ștampila pe actele întocmite a fost pusă

chiar de către inculpat și că banii ridicați de la C.E.C. pe baza documentelor

false întocmite, i-au fost predați inculpatului.

Împrejurarea relatată de martorul I.V.

a fost confirmată de martorul M.G., prezent și acesta la întocmirea

documentației false.

În același sens, martorul Ș.M. a

declarat că, la cererea inculpatului C.I. a deschis conturi la unități C.E.C.

din județul Olt pe numele numiților C.M., Ș.O., O.E. și pe numele său și că

ulterior, titularii conturilor au ridicat în jur de un miliard lei din aceste

conturi, iar banii i-a predat inculpatului C.I. la sediul unei firme a acestuia

din București, Calea Dorobanților.

Din examinarea acestor probe și a

celorlalte dovezi administrate în cauză, rezultă cu certitudine săvârșirea de

către inculpatul C.I. a infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Se constată, de asemenea, că

încadrarea juridică a infracțiunilor comise este corectă, neexistând temeiuri

să se dispună schimbarea încadrării juridice în modul solicitat de inculpat.

Înalta Curte constată, de asemenea

că la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului C.I., prin hotărârea

atacată s-a ținut seama de criteriile, prevăzute în art. 72 C. pen., nefiind

cazul ca pedeapsa să fie redusă.

În ce privește recursul inculpatei M.M.,

se constată că obligarea acesteia la plata despăgubirilor către partea civilă

este justificată, ținând seama de contribuția inculpatei, recunoscută de

aceasta, la săvârșirea infracțiunilor prin care s-a produs paguba.

În consecință, urmează ca

recursurile inculpaților să fie respinse, cu obligarea acestora la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații C.I. și M.M., împotriva deciziei penale nr. 15 din 14

ianuarie 2004 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, timpul arestării preventive de la 27 martie 2002 la 22 aprilie

2004.

Obligă pe recurenți să plătească

statului sumele de câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 aprilie 2004.