ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3625/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea pronunțată, în

Camera de Consiliu, de Judecătoria Iași, la data de 30 septembrie 2003, în

dosarul nr. 2247/E/2003, s-a admis cererea de încuviințare executare silită a

sentinței civile nr. 792/E/2003 a Tribunalului Iași, învestită cu formulă

executorie la cererea creditoarei, D.I.R. Iași, contra debitoarei SC E.L.E. SRL

Iași, constatându-se îndeplinite dispozițiile art. 372 și 373

1

C.

proc. civ.

Debitoarea a declarat apel împotriva

încheierii, susținând că hotărârea ce se execută nu constituie titlu executor,

în sensul art. 372

1

C. proc. civ. și art. 720

9

C. proc.

civ., fiind atacată cu recurs, deoarece debitul nu este datorat.

Curtea de Apel Iași, prin decizia nr.

213 din 27 februarie 2004, a respins apelul, ca nefondat, reținând că sentința

civilă nr. 792/2003 prezintă atât mențiunea că este definitivă, cât și formula

executorie, potrivit art. 269 alin. (1) C. proc. civ., încheiere care nu a fost

atacată de către debitoare. De asemenea, hotărârea este executorie de drept, în

temeiul art. 720

8

C. proc. civ., incident în cauză și nu art. 720

9

C. proc. civ., invocat de debitoare, iar sentința pronunțată în contestația la

executare nu are importanță în cauză.

Debitoarea a formulat recurs,

invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., atunci când

hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a

legii.

Astfel, așa cum a susținut,

hotărârea, pentru care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite,

se află în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, formând obiectul

dosarului nr. 2912/2003, cauză în care s-a solicitat și suspendarea executării

acesteia.

În afară de aceasta, prin sentința nr.

157 E din 6 februarie 2004, Tribunalul Iași a admis contestația la executare și

a anulat executarea silită a titlului executor, or, prin anularea executării

silite, s-a anulat implicit și încheierea de încuviințare a executării silite

și încuviințarea executării silite, conform art. 372, 373

1

C. proc.

civ. face parte din procedura de executare silită.

Hotărârea este nelegală și datorită

faptului că instanța de apel a reținut că, în cauză, sunt aplicabile numai

dispozițiile art. 720

8

C. proc. civ. și nu și ale art. 720

9

C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească dată în materie

comercială, care se aduce la îndeplinire prin executare silită, trebuie să

poarte mențiunea că este irevocabilă pentru a constitui titlu executor, fără

efectuarea altei formalități. Aceste dispoziții derogă de la dreptul comun,

reglementat de art. 374 și 376 C. proc. civ.

Totodată, decizia recurată este

criticabilă, pentru că s-a reținut că sentința civilă nr. 157/2004 a

Tribunalului Iași nu are putere de lucru judecat, de vreme ce anulează în

întregime executarea silită, iar debitul a fost creat de o altă societate

comercială.

A invocat și încălcarea normelor de

procedură, nefiind citată legal la judecata cererii de încuviințare a

executării silite, motiv care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 5 C.

proc. civ.

Analizând recursul, prin prisma

motivelor de fapt și de drept invocate, se găsește nefondat.

Critica privind nelegalitatea

hotărârii, motivat de faptul că sentința civilă nr. 792/E/2003, pronunțată de

Tribunalul Iași, nu constituie titlu executor, fiind atacată cu recurs, nu

poate fi primită.

În principiu, pentru a putea constitui

titlu executoriu, hotărârea trebuie să fi rămas definitivă sau să fi devenit

irevocabilă.

Această cerință a caracterului

definitiv sau irevocabil rezultă din coroborarea art. 372, art. 374 alin. (1), art.

376 alin. (1) și art. 379 C. proc. civ., care dispune că numai hotărârile care

au rămas definitive ori au devenit irevocabile pot fi învestite cu formulă

executorie prevăzută de art. 269 alin. (1) C. proc. civ.

Art. 377 C. proc. civ. definește

hotărârile definitive și pe cele irevocabile, arătând, la pct. 1, că sunt

hotărâri definitive - „hotărârile date în primă instanță, potrivit legii, fără

drept de apel”, iar art. 720

8

C. proc. civ., stipulează că

„hotărârile date în primă instanță, în materie comercială, sunt executorii”,

încât instanța de apel corect a reținut că sentința a întrunit condițiile

legale pentru învestire.

Pe de altă parte, atacarea cu recurs

a hotărârii nu are relevanță juridică sub aspectul caracterului său executoriu

atât timp, cât nu s-a dovedit că s-a obținut suspendarea executării, potrivit art.

300 alin. (1) C. proc. civ., recursul nefiind suspensiv de executare de drept

decât în situațiile expres prevăzute de text, care nu se regăsesc în cauză.

Cât privește sentința civilă nr. 157/E

din 6 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul Iași, prin care s-a admis

contestația la executare, aceasta nu este irevocabilă, fiind atacată cu recurs,

care este în curs de soluționare, încât nu poate fi invocată de către recurentă

în favoarea sa, sub aspectul desființării executării.

Nu are, deci, putere de lucru

judecat.

În privința incidenței în speță a

dispozițiilor speciale din art. 720

9

C. proc. civ., rezultă deja din

cele arătate că executarea s-a pornit legal, pe baza unei hotărâri definitive

și care, potrivit art. 720

8

C. proc. civ., este executorie de drept

și poate fi învestită cu formulă executorie, potrivit acestui text de lege.

Printr-un ultim motiv de recurs s-a

criticat în această fază procesuală și necitarea la judecata cererii de

încuviințare a executării silite, dar, potrivit art. 373

1

alin. (2) C.

proc. civ., instanța încuviințează, printr-o procedură necontencioasă,

executarea silită prin încheiere dată în Camera de Consiliu, fără citarea

părților încât legea nu a fost încălcată, nici sub acest aspect.

Față de cele arătate, recursul este

nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de

debitoarea, SC E.L.E. SRL Iași, împotriva deciziei nr. 213 din 27 februarie

2004 a Curții de Apel Iași ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 13 octombrie 2004.