ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1793/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1793/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamantul M.N. a chemat în
judecată Casa Județeană de Pensii Constanța, solicitând instanței, ca în
contradictoriu cu pârâta, să dispună anularea hotărârii nr. 10942 din 26 august
2003 și pe cale de consecință, să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii
nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii,
reclamantul a arătat că în perioada 4 octombrie 1952 - 29 decembrie 1953 a
efectuat stagiul militar în șantierul de construcții nr. 363 Timișoara - Gătaia
și Semlacul Mare, pentru care a primit livret militar de soldat neinstruit.
Curtea de Apel Constanța, secția
de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 102/CA din 6 mai 2004, a
respins contestația formulată de reclamant, reținând că în cauză nu au fost
administrate probe, în sensul dovedirii efectuării stagiului militar în
detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Împotriva acestei sentințe,
considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, reclamantul M.N.
Recurentul a susținut în
esență că a efectuat stagiul militar în șantiere de construcții, pentru care a
primit livret militar și în care se precizează că a fost „soldat neinstruit”.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1
din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile acordate prin această lege,
numai persoanele, cetățeni români, care au efectuat stagiul militar în
detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în
perioada 1950 - 1961.
Deci, prin această reglementare,
legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ de
către persoanele care pretind acordarea drepturilor prevăzute de lege: prima,
să fi efectuat stagiul militar în cadrul unor detașamente de muncă și nu în
cadrul unor unități militare, iar a doua condiție este aceea ca acele
detașamente să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului
Muncii.
Or, în cauză, recurentul-reclamant
M.N. a efectuat stagiul militar în perioada 4 octombrie 1952 - 29 decembrie
1953, la U.M. nr. 04742 Timișoara, în șantierul de construcții nr. 363,
comunele Gătaia și Semlacul Mare, conform livretului militar Seria Es nr. 025693,
unitate aparținând Ministerului Forțelor Armate.
În consecință, recursul
fiind nefondat, în sensul celor ce au precedat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de M.N., împotriva sentinței civile nr. 102/CA din 6 mai 2004, a Curții de Apel
Constanța, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 martie 2005.