ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.08.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4127/2004

HOTĂRÂRE
11.08.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4127/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 398 din 2

octombrie 2003, pronunțată de Judecătoria Urziceni, în baza art. 11 pct. 2 lit.

b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b

1

) C. proc. pen., s-a dispus

achitarea inculpatului B.S.D., pentru infracțiunea prevăzută de art. 239 alin.

(1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 18

1

cu aplicarea art. 91 C. pen., s-a aplicat inculpatului amenda administrativă în

sumă de 7.000.000 lei.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut că, în ziua de 6 octombrie 2002, după ce l-a agresat

cu un cuțit pe martorul N.E. a proferat insulte și injurii la adresa

subofițerului P.M., ce a intervenit, în baza atribuțiilor de serviciu pentru

deposedarea inculpatului de cuțit și conducerea acestuia la sediul Poliției din

municipiul Urziceni.

În termen legal, împotriva sentinței

a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni, criticând-o pentru

netemeinicie în legătură cu greșita achitare, pe temeiul că fapta nu prezintă

gradul de pericol social al unei infracțiuni, solicitând condamnarea

inculpatului.

Tribunalul Ialomița, prin decizia

penală nr. 123/ A din 24 martie 2004, pronunțată în dosarul nr. 85/2004, în

baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de

Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni împotriva sentinței penale nr. 398

din 2 octombrie 2003, pronunțată de Judecătoria Urziceni, pe care a

desființat-o cu privire la achitarea inculpatului B.S.D. și rejudecând, în baza

art. 239 alin. (1) și (4) C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit.

a) C. pen., a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea de ultraj.

S-a revocat grațierea și suspendarea

condiționată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată inculpatului

prin sentința penală nr. 104 din 26 februarie 2001 a Judecătoriei Urziceni,

inculpatul având de executat pedeapsa de un an și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

S-a dedus din pedeapsă perioada

executată de la 31 mai 2000 la 13 iunie 2000.

A obligat inculpatul B.S.D. la

500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a luat act că partea vătămată P.M.

nu s-a constituit parte civilă.

Împotriva deciziei Tribunalului

Ialomița, inculpatul a declarat recurs invocând ca motiv de casare dispozițiile

art. 385

9

pct. 14 și 18 C. proc. pen., în conformitate cu care a

solicitat menținerea soluției instanței de fond cu privire la care a susținut

că în mod corect această instanță a apreciat că relațiile de autoritate

ocrotite de lege nu au fost vătămate semnificativ și că rezonanța socială a

faptelor săvârșite de inculpat este de o valoare minimă.

Examinând temeinicia și legalitatea

soluției în raport de motivele de casare invocate de recurent și potrivit

dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul

declarat este nefondat și îl respinge prin decizia penală nr. 1066/2004.

Împotriva acestei decizii a formulat

recurs inculpatul B.S.D.

Examinând cauza, se constată că în

raport de dispozițiile art. 385

1

hotărârile supuse recursului precum și ale art. 417 C. proc. pen., cu privire

la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de recurs, recursul formulat este

inadmisibil.

Decizia nr. 1066 din 3 iunie 2004 a

Curții de Apel București atacată cu recurs de inculpat a fost dată în recursul

formulat de acesta împotriva deciziei nr. 124 din 24 martie 2004, pronunțată de

Tribunalul Ialomița.

Această decizie (1066) este

definitivă și nu mai poate fi atacată pe calea de atac ordinară a recursului.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de

inculpatul B.S.D. împotriva deciziei penale nr. 1066 din 3 iunie 2004 a Curții

de Apel București, secția a II-a penală.

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de inculpatul B.S.D. împotriva deciziei penale nr. 1066 din 3 iunie

2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

11 august 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-07-08
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3865/2004
Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Urziceni, prin sentința penală nr. 189 din 8 mai 2002, a condamnat pe inculpatul G.N. la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârșirea
ÎCCJ 2004-11-03
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5709/2004
D.N., a desființat rezoluția procurorului și a reținut cauza spre rejudecare. Instanța, după audierea inculpatului N.E. și a martorilor G.M., V.V. și D.M., a constatat că din probele administrate nu rezultă că partea vătămată a fost lovită,
ÎCCJ 2003-02-20
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 888/2003
temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive, de la 22 iunie 2000, la 26 iunie 2000. A constatat că părțile vătămate V.V. și S.I. nu s-au constituit părți civile în cauză. În
ÎCCJ 2004-06-25
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3526/2004
momentul agresării, iar martorul G.I. care i-a dat primul ajutor părții vătămate, nu a sesizat prezența unui cuțit cu care să fi fost agresat inculpatul. În consecință, nu se poate reține că fapta a fost comisă în condițiile art. 44 C. pen.
ÎCCJ 2005-10-31
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6130/2005
credințate și cu respectarea instrucțiunilor și ordinelor date de comitent. Cum inculpatul nu a respectat ordinele și instrucțiunile date de comitent nu poate fi angajată răspunderea acestuia din urmă. Recurentul inculpat M.M. a solicitat d
Sursă