ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2415/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1607 din 2 octombrie 2003 Judecătoria Tecuci a admis acțiunea formulată de reclamantul C.M. împotriva pârâților F.G., F.B., F.D. și SC D. SRL Tecuci, dispunând evacuarea acestora din apartamentul nr. 98 situat în Tecuci, județul Galați, care este proprietatea acestuia. Instanța a reținut în esență că reclamantul a dobândit apartamentul prin licitație publică și nici unul dintre pârâți nu a putut invoca în favoarea sa vreun contract de închiriere valabil ori alt titlu locativ care să le justifice folosința bunului. Apelul declarat de pârâții, persoane fizice, care au susținut că vânzarea la licitație s-a bazat pe un raport falsificat de evaluare a imobilului, a fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr. 32 din 15 ianuarie 2004 a Curții de Apel Galați.

S-a reținut că apelanții nu au achitat taxa judiciară de timbru și nu au depus timbrul judiciar, fiind astfel incidente prevederile art. 20 pct. 3 din Legea nr. 146/1997. Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții F., susținând că la data judecării apelului procedura de citare cu apelantul F.G. nu a fost legal îndeplinită. Cu prilejul dezbaterii recursului s-a solicitat de către pârâții recurenți suspendarea judecării cauzei în temeiul prevederilor art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., au depus în sprijinul acestei cereri adresa nr. 968/P din 1 februarie 2005 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5, arătând că i-au reclamat pe doi dintre prepușii băncii implicate în executarea silită.

Înalta Curte a respins cererea de suspendare a judecății, constatând că nu este îndeplinită condiția esențială cuprinsă în textul invocat, aceea de a se fi „început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare” asupra cauzei. Or, din adresa depusă la dosar rezultă doar că recurenții au formulat o plângere penală care se află la organele de poliție pentru cercetări, nefiind începută urmărirea penală. În ceea ce privește motivul de recurs invocat, acesta este nefondat. La dosar apel se află dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâtul F.G., la adresa indicată de acesta, pentru termenul de judecată de la 15 ianuarie 2004. Procedura de citare a respectat întrutotul dispozițiile art. 85 și urm. C. proc.

civ. iar apelantului i s-a făcut cunoscută obligația de a timbra cu suma de 43.000 lei și a depune timbru judiciar de 1.500 lei. De altfel, din petiția aflată la dosar apel rezultă că apelantul avea cunoștință despre proces, termen și obligațiile ce-i revin, astfel că susținerile sale privind o pretinsă încălcare a normelor procedurale nu au nici un suport. Așa fiind, potrivit prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II–a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâții F.G., F.B., F.D. împotriva deciziei nr. 32/A din 15 ianuarie 2004 a Curții de Apel Galați, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2005.