ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5682/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

10 aprilie 2002 sub nr. 2096 pe rolul Tribunalului Constanța reclamantele Z.W.O.

și Z.W.L. în contradictoriu cu pârâții Municipiul Constanța prin Primar și

Consiliul local Constanța, au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o

va pronunța să dispună anularea dispoziției nr. 1168 din 9 aprilie 2002 emisă

de Primarul Municipiului Constanța prin care le-a fost respinsă cererea de

restituire în natură a suprafeței de 21,22 ha teren intravilan situat în zona Palazu

Mare Constanța și, ca o consecință, obligarea pârâților să lase în deplină

proprietate și netulburată posesie terenul în litigiu.

În motivarea acțiunii, reclamantele

arată că terenul a aparținut autorilor lor, ai căror moștenitoare sunt și a fost

expropriat în baza Decretului nr. 187/1945, iar notificarea făcută conform

prevederilor Legii nr. 10/2001 prin care au solicitat restituirea terenului a

fost respinsă cu motivarea că nu se încadrează în prevederile Legii nr. 10/2001.

A.G. a formulat o cerere de

intervenție în interesul pârâtelor și a invocat excepția lipsei calității

procesuale a acestora, întrucât în procedura instituită de Legea nr. 10/2001

calitatea procesual pasivă aparține Primarului, ca organ emitent al dispoziției

a cărei anulare se solicită.

Tribunalul Constanța prin sentința

civilă nr. 757 din 12 iulie 2002 a admis cererea de intervenție în interesul

pârâților, a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților și a

respins acțiunea formulată de către reclamante ca fiind formulată împotriva

unor persoane lipsite de calitate procesual pasivă.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța de fond a reținut că în conformitate cu procedura specială instituită

de Legea nr. 10/2001 numai Primarul poate dispune restituirea în natură prin

dispoziție motivată (în cazul când unitatea deținătoare este primăria) și în

consecință soluționarea contestațiilor împotriva acestor dispoziții se poate

realiza de instanța judecătorească numai în contradictoriu cu organul emitent,

respectiv Primarul, care are calitate procesuală.

Apelul declarat de către reclamante

împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Constanța

prin decizia civilă nr. 141/c din 19 noiembrie 2002 reținând că în mod corect

instanța de fond a apreciat că Primăria și Consiliul local nu au calitate

procesual pasivă.

S-a mai reținut că pentru a avea

calitate procesual pasivă este necesar să existe identitate între persoana

pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății,

ori în cazul în speță restituirea în natură sau prin echivalent este de

competența exclusivă a Primarului conform art. 20 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs reclamantele invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 și

9 C. proc. civ.

Se susține în esență că în mod

greșit cauza a fost soluționată pe o excepție prin aplicarea greșită a legii,

astfel s-a considerat că unitatea deținătoare a terenului, Municipiul

Constanța, care a refuzat restituirea solicitată prin notificare, nu are calitate

procesual pasivă, iar această calitate o are Primarul, care însă a semnat

decizia, ca organ de conducere și reprezentant.

La data de 27 iulie 2003 a decedat

reclamanta Z.W.O. și conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 5 din

16 ianuarie 2004 eliberat de biroul notar public C.R. a rămas ca moștenitor al

întregii mase succesorale H.F., care a fost introdus în cauză.

Recursul este fondat.

Este de reținut că Legea nr. 10/2001

în capitolul III, instituie pentru exercitarea dreptului la restituirea

imobilelor preluate abuziv, două etape și anume: o etapă necontencioasă și o

etapă contencioasă.

Această lege, în art. 21, stabilește

și părțile între care se desfășoară aceste proceduri și anume „persoana

îndreptățită” la restituire și „persoana juridică deținătoare a imobilului”.

În art. 20 al aceleiași legi sunt

prevăzute categoriile de persoane juridice care sunt obligate la restituire

către persoanele îndreptățite, prin dispoziție motivată a organelor de

conducere.

În alin. (3) al acestui articol se menționează

și primăriile cu precizarea că „în cazul primăriilor restituirea se face prin

dispoziția motivată a primarilor”.

Deci, primăriile au fost incluse în

cadrul „unităților deținătoare” cu mențiunea că dispoziția nu o dă organul de

conducere, ci primarul.

În consecință cele două părți

„persoana îndreptățită” la restituire, care are calitatea procesual activă și

„unitatea deținătoare” (de reținut că legiuitorul folosește termenul de

deținător nu de proprietar) care are calitatea procesual pasivă, vor avea

aceste calități și în faza necontencioasă cât și în faza contencioasă, neputând

să fie înlocuite de o altă parte.

Instanțele de fond și apel au

considerat greșit că dacă dispoziția a fost emisă de către primar, acesta va fi

chemat în nume propriu.

Concluzia este greșită pentru că

primarul nu în nume propriu emite dispoziția, ci ca reprezentant al

deținătorului imobilului.

Distinct de cele mai înainte arătate

urmează a mai reține că reclamantele, de altfel, au chemat în judecată

Municipiul Constanța prin Primar, împrejurare care nu a fost observată de către

instanța de fond.

Astfel fiind, pentru considerentele

mai înainte arătate urmează a admite recursul, a casa decizia Curții de Apel

Constanța și a trimite cauza spre rejudecarea apelului reclamantelor la aceeași

instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantele L.Z.W.

și O.Z.W., decedată, în locul căreia, în proces, a intervenit H.F. împotriva

deciziei nr. 141/c din 19 noiembrie 2002 a Curții de Apel Constanța, secția

civilă, pe care o casează.

Trimite cauza spre rejudecarea

apelului declarat de reclamanți la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2004.